Comisia juridica a Camerei Deputatilor reia astazi dezbaterile asupra proiectului de lege privind insolventa persoanelor fizice, dupa trei luni de pauza in care s-a asteptat elaborarea unui studiu de impact solicitat expres de reprezentantii bancilor, ai BNR si FMI, precum si de Ministerul de Justitie, care s-a plans ca intrarea in vigoare a acestei legi ar putea sufoca instantele de judecata, estimandu-se ca in jur de 1 milion de romani ar putea recurge la protectia acestei legi pentru a scapa timp de 5 ani de executarea silita pentru neplata creditelor.

Legea ar urma sa intre in vigoare dupa 6 luni de la adoptare, conform ultimelor propuneri asupra proiectului de lege.

Conform datelor de la Biroul de Credit, la finalul lunii martie existau un numar de 713.880 persoane fizice cu intarzieri de peste 30 de zile la plata ratelor la banca, numarul restantelor ajungand la 954.279, in conditiile in care o persoana poate avea mai multe restante.

Valoarea totala a sumelor restante era de 11,5 miliarde lei la finalul lunii martie 2015, in crestere cu o jumatate de miliard de lei fata de decembrie 2014.

Initiatorii legii, in principal deputati ai PSD, forteaza adoptarea acestei legi chiar in aceste zile in care o misiune tehnica a FMI se reintoarce in Romania pentru reluarea negocierilor privind finalizarea acordului stand-by in septembrie.

Ce spune FMI

In raportul de tara publicat in februarie, FMI spune urmatoarele despre legea insolventei persoanelor fizice: “Trebuie analizate cu atentie cateva aspecte ale prevederilor legii iar inainte de adoptarea legii, autoritatile ar trebui sa realizeze un studiu de impact, consultari cu partile implicate, asigurarea consistentei cu legea insolventei companiilor, intarirea cadrului institutional pentru sustinerea unei implementari eficiente a legii. Este crucial ca legea insolventei persoanelor fizice sa ofere celor cu datorii nesustenabile un nou inceput, fara a se periclita cultura achitarii datoriilor.”

Ce prevede legea adoptata de Senat

Legea insolventei persoanelor fizice, in forma adoptata in decembrie 2014 de catre Senat, prevede ca o persoana fizica poate depune la o instanta de insolventa o cerere pentru intrarea in insolventa, in situatia in care nu-si mai poate achita doua sau mai multe datorii fata de doi sau mai multi creditori, in decurs de peste 30 de zile de la data scadenta a datoriilor.

Simultan cu inceperea procedurii de insolventa, instanta de insolventa va desemna un practician in insolventa, care sa actioneze drept administrator judiciar.

Odata aprobata cerea de intrare in insolventa, procedurile de executare silita se suspenda, in cazul in care au fost deja initiate, pe o perioada de pana la 5 ani, cat timp se deruleaza un plan de rambursare a datoriilor depus de catre datornic. De asemenea, pentru datoriile aferente nu se vor mai acumula dobanzi sau penalitati de intarziere.

Pe de alta parte, persoana fizica in insolventa nu poate dispune de bunurile sale fara acordul prealabil al administratorului judiciar, cu exceptia tranzactiilor obisnuite, necesare pentru debitor si pentru cei care depind de acesta, pentru a suporta costurile de trai de baza; aceste tranzactii ordinare vor trebui, la randul lor, sa fie anuntate ulterior, in scris, trimestrial, administratorului judiciar, prevede legea adoptata de Senat.

Stingerea datoriilor reziduale

Legea mai prevede ca datornicul poate obtine o stingere a datoriilor reziduale, in baza indeplinirii planului sau a lichidarii activelor sale.

Fiecare creditor cu garantii negarantate trebuie sa primeasca o compensare de minim 40% din valoarea nominala a creantelor inregistrate in lista de creante, mai prevede legea, ceea ce ar putea insemna ca restul de 60% din datorii pot fi sterse.

In privinta datoriilor garantate, fiecare creditor trebuie sa primeasca cel putin suma probabil a fi primita din incasarile aferente vanzarii activelor garantate, pe baza valorii de piata actualei garantii.

Amendamente la lege aduse de deputati

Deputatii au decis in luna ianuarie sa modifice proiectul de lege al insolventei persoanelor fizice, astfel incat datornicii sa poata opta pentru urmarea unei proceduri extrajudiciare in cadrul unui plan administrativ de rambursare a datoriilor, cu ajutorul unui executor judecatoresc sau a unui specialist, practician in insolventa, mai exact o comisie de insolventa.

Modificarea proiectului s-a facut la cererea reprezentantilor Ministerului Justitiei si Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care s-au plans ca in lipsa unei proceduri administrative extrajudiciare, instantele de judecata ar fi sufocate de cereri de intrare in insolventa, estimate la aproximativ 1 milion. (Vezi aici detalii)

Ce spun bancherii

Bancherii spun ca sunt de acord cu o lege a insolventei persoanelor fizice, dar cu conditia ca aceasta sa fie una serioasa si sa fie aplicata numai in cazuri extreme, astfel incat sa nu reprezinte o solutie facila pentru cineva care vrea sa scape de datorii, desi si-ar permite sa le plateasca, cum ar fi cazul ipotetic al unui detinator de Porsche.

De aceea, subliniaza bancherii, este foarte importat modul in care legea va fi aplicata si cum vor fi supravegheati cei care intra in insolventa, astfel incat aceasta sa devina o solutie reala pentru cei care au intr-adevar nevoie de o solutie pentru a-si reglementa situatia financiara pe viitor. (vezi aici detalii)