România a transmis, joi, Comisiei Europene Programul de Convergență 2015 - 2018 prin care își menține angajamentul pentru adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2019, informează un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice (MFP), citat de Agerpres.

"Guvernul României a transmis astăzi, 30 aprilie 2015, Comisiei Europene Programul de Convergență 2015 — 2018. Transmiterea de către statele membre și evaluarea de către Comisia Europeană a Programului de Convergență reprezintă o componentă a 'Semestrului European', care privește întărirea coordonării politicilor economice, structurale și bugetare", se menționează în comunicat.

Programul de Convergență prezintă și implicațiile proiectului de lege privind Codul fiscal, aflat în prezent în dezbatere parlamentară. Față de scenariul de bază prezentat în varianta actuală a Programului de Convergență, prognoza creșterii economice în condițiile create de măsurile fiscale estimează o creștere suplimentară a Produsului Intern Brut, în termeni reali, de 0,5 — 0,8 puncte procentuale.

"Efectele implementării măsurilor fiscale se vor resimți și în plan social. Astfel, creșterea economică suplimentară va genera, pe de o parte, un număr mai mare de salariați și, pe de altă parte, o creștere a veniturilor populației, în funcție de comportamentul agenților economici.

Guvernul României își păstrează angajamentul din Programul de Convergență anterior de adoptare a monedei euro începând cu data de 1 ianuarie 2019", se menționează în comunicat.

Potrivit MFP, România a realizat în anul 2014 un deficit structural al Bugetului General Consolidat de 1,0% din PIB, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare de încadrare în obiectivul bugetar pe termen mediu.

"Continuarea procesului de reforme în special al celui de consolidare fiscală, în baza acordului de finanțare de tip preventiv încheiat cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială este de natură să confere coerența politicilor macroeconomice și financiare, contribuind la consolidarea încrederii investitorilor și menținerea stabilității macroeconomice și fiscale", afirmă MFP.

Conform documentului, pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de menținerea în continuare a deficitului bugetar ce corespunde Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare, țintele planificate fiind de 1,45% din PIB în 2015 care include un ajustor de 0,25 puncte procentuale din PIB pentru cofinanțarea proiectelor susținute din fonduri europene, iar pentru perioada 2016 — 2018 deficit sub 1,2% din PIB (conform metodologiei ESA).

"România a înregistrat în ultimii ani progrese considerabile în direcția reducerii dezechilibrelor macroeconomice și refacerii unui spațiu de manevră fiscală și financiară, care împreună cu politicile monetare și reformele structurale implementate sau în curs de implementare, au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice și financiare. Acestea s-au reflectat pozitiv în evoluția economică", se menționează în documentul citat.

În perioada 2009 — 2011, România a înregistrat cele mai mari deficite bugetare, ca urmare a consecințelor crizei economico-financiare și a politicii fiscale pro-ciclice din anii de dinaintea crizei, ceea ce a generat riscuri importante pentru creșterea și stabilitatea economică. Implementarea măsurilor de consolidare fiscală au vizat reducerea deficitului bugetar și îmbunătățirea situației finanțelor publice.

În anul 2014, în România, PIB a crescut cu 2,8%, fiind al patrulea an de creștere, ceea ce consolidează tendința de revenire din criza economică și financiară care a afectat și țara noastră în anii 2009 și 2010.

"Creșterea din 2014 s-a datorat, în principal, contribuției pozitive a cererii interne. Principalul factor al acestei creșteri, consumul privat, a fost susținut de o creștere puternică a salariului real și de rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record", precizează MFP.

În perioada 2012 — 2014, prin politica bugetară caracterizată de un management prudent al cheltuielilor publice și de îmbunătățire semnificativă a managementului datoriei publice, s-au înregistrat progrese importante în vederea reducerii riscurilor. Astfel, în 2013, România a ieșit din procedura de deficit excesiv.

De asemenea, deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a redus cu 3,8 puncte procentuale în perioada 2011 — 2014, respectiv de la 5,3% în anul 2011, la 1,5% din PIB în anul 2014, în condițiile în care creșterea economică a fost relativ modestă comparativ cu ratele de creștere de dinaintea crizei, fapt ce confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și încadrarea în parametrii stabiliți, ca urmare a unei politici bugetare prudente și sustenabile.

În plus, deficitul bugetar aferent anului 2014 reprezintă 1,5% din PIB, situându-se astfel mult sub media deficitului bugetar pentru zona euro de 2,4% din PIB și pentru UE28 de 2,9% din PIB, fiind a treia țară cu cel mai mic deficit.