Dupa ce Fondul Monetar International (FMI) aprecia intr-un recent raport de tara ca Romania ar trebui sa-si reconsidere data aderarii la zona euro, stabilita la 1 ianuarie 2019, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a dat de inteles astazi ca acest termen ar putea fi prelungit din nou, intrucat este "foarte ambitios".

"Data de 1 ianuarie 2019, pentru adoptarea euro, nu mai este doar ambițioasă, ci devine foarte ambițioasă, și trebuie să ne gândim bine dacă menținem această țintă și ce avem de făcut pentru că, deși România îndeplinește toate cele cinci criterii de la Maasrticht, există încă riscul unor derapaje care sunt extrem de costisitoare", a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la conferința "Calea României către Zona Euro", citat de Agerpres.

"Discuția trebuie să intre pe un câmp extrem de serios. Suntem deja în aprilie 2015 și încă nu avem o foaie de parcurs. (...) Dacă nu trecem în clar ce avem de făcut în fiecare trimestru, nu avem o foaie de parcurs, stabilirea unui 2019 sau oricare altă dată ar fi lipsită de credibilitate și ne va crea mai multe probleme. Ne vom încâlci în tot felul de explicații, iar aici credibilitatea este esențială", a subliniat Isărescu.

El a precizat că acest obiectiv trebuie asumat de întreaga societate și parafat printr-un act, fie că este vorba de o declarație în Parlament, o lege sau un pact politic.

"Era timpul să discutăm despre drumul pe care România îl are de parcurs, cu atât mai mult cu cât, printr-un consens politic, este adevărat, mai mult verbal, și printr-un angajament trimis la Washington, noi am stabilit o țintă și, de la un punct încolo, fără să exagerez, zilele intră în sac. Adică timpul devine scurt pentru a ne atinge ținta", a precizat Isărescu.

În privința necesității de a avea o țintă clară, guvernatorul BNR a spus că, din experiența sa, a constatat că "în România, fără o dată țintă, lucrurile nu se realizează. "De aceea este bine să avem o dată țintă. Data țintă poate să contribuie la realizarea consensului politic, absolut necesară pentru un proiect de țară, care să treacă dincolo de ciclul electoral", a explicat Isărescu.

În plus, în opinia șefului băncii centrale, o dată țintă poate reprezenta o ancoră pentru politici macroeconomice consistente, coerente și corecte.

"În cei 25 de ani, am ajuns la concluzia că România deraiază destul de repede în ceea ce privește politicile macroeconomice. Un derapaj macroeconomic, cred că ne-am convins, este extrem de costisitor în timp, în bani, în efort, iar costurile sociale sunt imense. În 25 de ani niciodată nu am văzut situația macroeconomică de acum, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece, să nu găsim un bun prilej să ne abatem de la acest traseu și să intrăm iarăși în derapaj", a avertizat guvernatorul BNR.

Mai mult, Mugur Isărescu a precizat că, deși România îndeplinește criteriile nominale pentru adoptarea euro, iar convergența reală a avansat, disparitățile regionale s-au adâncit în timp.

"Ne-am apropiat de UE, dar ne-au crescut disparitățile regionale. Ne-am apropiat cu Bucureștiul și alte câteva orașe, dar ne-am îndepărtat cu celelalte regiuni", a subliniat guvernatorul BNR.

În aceste condiții, Isărescu spune că "nu ar fi fără temei pentru România să fixeze o țintă, deși celelalte țări au adoptat o atitudine de genul "așteptăm și vom vedea. 2019 s-ar părea că nu este chiar fără temei dacă ne uităm la criteriile de la Maastricht. Dar trebuie să ne gândim bine dacă menținem această țintă și ce avem de făcut", a mai spus șeful BNR.

În opinia sa, cel mai mare pericol este încetățenirea ideii că adoptarea euro este un simplu schimb de bancnote și este doar treaba BNR. 'Este mai mult decât fals", a mai spus șeful băncii centrale.

Nu suntem pregatiti pentru a intra in ERM II din 2016

Adoptarea euro la 1 ianuarie 2019 presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016, însă nu suntem încă pregătiți să facem pasul acesta, susține guvernatorul Isarescu.

"Părerea mea este că noi nu suntem în fața acestei anticamere, deși ar trebui să intrăm în 2016. Nu avem timp să facem pasul acesta. Ar trebui mai întâi să discutăm ce înseamnă ERM II, ce înseamnă tot acest exercițiu care este un exercițiu că economia stă unde trebuie ea să stea, cursul stă unde trebuie, prin forțele pieței, nu că îl sprijină, nu că îi pune proptele banca centrală, dobânzile sunt unde trebuie.... Dar noi nu suntem cu rezervele minime obligatorii unde trebuie! În Uniunea Europeană sunt undeva în jur de 2%. (...) La noi, la valută sunt încă 14%. Să le aducem la 2% ne mai ia ceva timp. Deci noi, ăștia de la Banca Națională, care spunem că am fi cel mai bine pregătiți pentru a intra în zona euro...", a explicat guvernatorul BNR.

În opinia sa, există încă incertitudini privind cursul de schimb. "Va fi acesta cursul de echilibru și când RMO se vor duce către 2%? Și când lichiditatea din piață nu va mai fi cea care este în prezent? Bănuiesc că, dacă ne pregătim bine, nu vom avea nevoie de mai mult de doi ani, doi ani și jumătate (perioada minimă necesară de staționare în ERM II — n.r)", a mai spus Isărescu, precizând, însă, că, în prezent, nu suntem în măsură să spunem că vom rămâne în ERM II doar atâta timp, dacă am intra rapid.

Șeful BNR a mai spus că, în comparație cu alte țări, avem în mare măsură un curs de schimb stabilit de piață, dar mai există probleme de credibilitate din cauza intervențiilor BNR motivate, în mare măsură, de excesul de lichiditate. "În ERM II cursul trebuie să fie cvasi-stabil, dar prin forțele pieței, fără să intervii", a subliniat Mugur Isărescu.

El a adăugat că, în cazul în care cursul se mișcă mai mult decât permit limitele ERM II, se pierde credibilitatea și trebuie să stăm mai mult în anticameră, ceea ce "nu este o chestiune ușoară, nu este chiar o glumă".

FMI: Este nevoie de o revizuire atenta a termenului

Obiectivul pe termen mediu al Romaniei de adoptare a monedei euro din 1 ianuarie 2019 reprezinta o ancora importanta pentru politicile economice, in special pentru accelerarea reformelor structurale, apreciaza FMI.

“In acelasi timp, este nevoie de o revizuire atenta a termenului privind trecerea la euro, care este posibil sa necesite mai mult timp, in conditiile in care statutul de mebru al zonei euro limiteaza optiunile macro-politice in cazul socurilor si necesita atingerea unui nivel de convergenta reala suficient de ridicat”, arata FM in ultimul raport de tara.