Agentia americana de rating Standard&Poor's a mentinut ratingul Romaniei la BBB- cu perspectiva stabila si apreciaza ca reducerea de TVA la alimente din luna iunie de la 24% la 9%, precum si alte masuri de relaxare fiscala anuntate de guvern de anul viitor vor fi compensate partial de o creste economica solida, previzionata in medie la 3% in urmatorii 4 ani.

“Anticipam ca economia Romaniei va creste cu aproape 3%, în medie, in perioada 2015-2018, contributia cererii interne avand un rol major. Creșterea economică stabilă este de natură să compenseze parțial veniturile bugetare mai mici, ca efect al relaxarilor fiscale planificate în următorii patru ani. Prin urmare, confirmam ratingurile "BBB- / A-3" pentru România. Perspectiva stabila a ratingului reflecta un echilibru intre probabilitatea aparitiei riscurilor pentru consolidarea fiscala si perspectivele de cresterea economica robusta a României”, se arata intr-un comunicat al agentiei.

Agentia precizeaza ca ar putea majora ratingul in cazul in care consolidarea bugetară din România continuă iar planul de restructurare a întreprinderilor de stat este pus în aplicare cu succes, ceea ce va duce la o reducere a datoriei publice nete, însoțită de o scădere în continuare a vulnerabilitatii sectorului privat la fluctuațiile cursului de schimb.

Pe de alta parte, Standard&Poors's noteaza ca ratingul ar putea fi scazut in cazul materializarii oricaruia dintre următoarele scenarii:

- Schimbarea politicilor fiscale ale guvernului care sa duca la cresterea semnificativa a deficitului si datoriei bugetare, peste asteptarile din prezent;
- Reaparitia dezechilibrelor externe ale Romaniei
- Inrautatirea stabilitatii sectorului financiar

Cum este motivata mentinerea ratingului

Iata cum motiveaza agentia mentinerea ratingurilor pentru datoria pe termen scurt si lung in valuta si lei la BBB-/A-3:

“Ratingurile sunt justificate de datoriile externe si fiscale moderate ale Romaniei, pe fondul perspectivelor de creștere relativ solida. Pe de alta parte, ratingurile sunt afectate de un cadru slab de guvernare, în ciuda eforturilor recente de a reducere a corupției, de PIB-ul scazut pe cap de locuitor, (8.600 dolari) in comparatie cu tarile din regiune și de datoria in valuta a sectorului privat inca ridicata, desi în scădere, care poate limita politica monetară.

Economia romaneasca a crescut cu aproape 3% în 2014, susținută de creșterea consumului privat. Populatia a beneficiat de scăderea inflației, în special de reducerea prețului petrolului, precum și de creșterea veniturilor și a locurilor de munca. Ne așteptăm ca aceasta tendinta sa continue si in 2015. In plus, anticipam ca cererea internă se va consolida în următorii patru ani, in contextul in care va continua procesul de reducere a creditelor neperformante (creditele cu intarzieri de peste 90 de zile) din sectorul bancar, astfel incat sa permita o impulsionare a creditarii sectorului privat. Eforturile de restructurare si scoatere in afara bilanturilor a creditelor neperformante au determinat o scadere a ratei creditelor neperformante cu opt puncte, pana la 13,9% în decembrie 2014, de la 21,9% în decembrie 2013. Prin urmare, credem că economia românească va crește in medie cu 3% între 2015 și 2018.”

Printre riscurile potentiale: cresterea redusa a creditarii

Printre riscurile care ar putea afecta cresterea economica sa afla si avansul creditarii untr-un ritm mai redus decat cel anticipat, noteaza agentia de rating:

"Riscurile pentru previziunile noastre de creștere includ mentinerea unei rate scăzute de absorbție a fondurilor UE, un mediu extern incert, amplificat de riscuri geopolitice si intrări de investitii straine directe (ISD) mai reduse decât cele anticipate. Un risc aditional ar putea fi o crestere a creditarii sectorului privat intr-un ritm mai redus decat cel preconizat, sectorul bancar romanesc fiind dominat de banci straine.

Incepand cu anul 2009, factorii de decizie politică din România au consolidat finanțele publice,
reducand deficitului fiscal la o valoare estimată de 1,9% din PIB în 2014, de la 9,0% în 2009. Deși guvernul a impus o politica pro-ciclica de austeritate prin reduceri de cheltuieli în această perioadă, îmbunătățirea deficitului fiscal a fost urmata de o creștere medie a PIB-ului nominal de 4,2% in perioada 2009-2014 (5,5% in intervalul 2010-2014), față de o medie UE-28 de 0,8%.

Deși România a indeplinit ținta de deficit fiscal in 2014, perspectivele pentru performanta fiscala de acum inainte sunt mai puțin sigure, în special din cauza mediului politic tensionat aparut dupa infrangerea primului-ministru Ponta în alegerile prezidențiale din noiembrie și a calendarului electoral de anul viitor. Ambele evenimente suportă potențiale consecințe fiscale, în opinia noastră.

În 2015 se va resimti efectul reducerii cu 5% a contribuțiilor la asigurările sociale – implementata din octombrie 2014 – precum si scaderea taxei pe construcții speciale la 1% de la 1,5%, aplicata de la inceputul acestui an. În același timp, înțelegem ca salariul minim va fi majorat din nou. Ne așteptăm la o redresare in continuare a cererii interne, care va ajuta la cresterea veniturilor bugetare, compensând parțial impactul acestor măsuri. Cu toate acestea, în lipsa oricăror mijloace clar definite pentru a absorbi aceste pierderi de venituri și luând în considerare relaxarea în continuare a poziției fiscale înainte de alegerile parlamentare din 2016, anticipăm că deficitul public general va avea o usoara crestere, la 2% din PIB în 2015.

Guvernul a propus schimbarea Codului fiscal începând din 2016. Cele mai importante măsuri sunt reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la 20% din 2016, de la 24% in prezent, urmata de o noua reducere la 18% în 2018. Alte modificări avute în vedere includ eliminarea impozitului pe dividende, accize mai mici si scaderea contributiilor sociale. De fapt, unele dintre aceste reduceri au fost deja implementate în 2015; de exemplu, cota de TVA pentru toate produsele alimentare și bauturi non-alcoolice va fi redusa la 9% începând cu data de iunie 2015.

Consiliul Fiscal din România estimează că, dacă toate modificările propuse sunt puse în aplicare, deficitul fiscal public ar crește la 3,7% din PIB până în 2019, ceea ce ar reprezenta o încălcare a pragului de 3% din PIB stabilit in Procedura de exces de deficit a UE.

Scenariul nostru de bază pentru deficitul public general din România nu ia in considerare măsurile propuse, deoarece acestea sunt supuse aprobării parlamentare. Totuși, am revizuit estimările privind traiectoria fiscală din România, care prevede o usoara deteriorare a finanțelor publice, pe fondul unor incertitudini politice mai mari înainte de alegerile de anul viitor. Anticipam acum un nivel al datoriei guvernamentale ușor mai ridicat, cu un varf al datoriei publice de 40,7% din PIB în 2017, față de proiecția initiala care prevedea o scadere treptata a ponderii datoriei în PIB. Datoria netă va rămâne mai mica decât datoria publica generala, la aproximativ 35% din PIB datorita rezervelor fiscale, care vor rămâne la peste 5% din PIB in orizontul de prognoză pentru 2018. O pondere de 57% din datoria publică brută este în valută străină, predominant euro, indicând o oarecare vulnerabilitate la miscarile adverse ale cursului de schimb."

Leul s-ar putea aprecia

Agentia americana de rating anticipeaza ca leul se poate aprecia in urmatorii patru ani, datorita cresterii rezervelor valutare si a productivitatii economiei:

"Finanțele externe ale României s-au reechilibrat substanțial fata de nivelul de dinainte de 2009, atat in privinta valorii stocului, cat si a fluxului, datorita reducerii gradului de îndatorare a sectorului bancar (deleveraging-dezintermediere) și ajustarii deficitului de cont curent spre un nivel de echilibru. Ne așteptăm ca deficitul de cont curent sa creasca usor in perioada 2015-2018, reflectând o mai mare cerere interna. Cu toate acestea, o îmbunătățire a eficienței energetice și, treptat, o crestere a valorii adăugate din unele zone ale sectorului de export din România sunt de asteptat sa previna reaparita dezechilibrelor externe.

Anticipăm că, din 2017, deficitul de cont curent din România va fi suprafinanțat de excedente ale contului de capital și contului financiar. Aceasta din urmă va beneficia de intrările de ISD, de imprumuturile sectorului public și privat si de încetinirea ieșirilor nete din sectorul financiar, pe masura ce cresc oportunitatile de creditare interna. In perspectiva, acumularea implicita de rezerve poate duce la aprecierea cursului de schimb, pe care am putea-o considera ca fiind justificata in conditiile creșterii productivității. Acest lucru ar duce la cresterea nivelului de avere, măsurat prin PIB pe cap de locuitor exprimat in dolari.

Cu o inflație sub tinta, Banca Națională a României (banca centrala) și-a reluat ciclul de relaxare și a redus rata dobânzii de politică monetara la 2% în cadrul a șase reduceri consecutive începând cu luna august 2014. Deși România beneficiaza de un regim de schim valutar cu o flotare controlată, politica monetară rămâne limitată de ponderea relativ ridicata de valută străină folosita în economie, în special în creditele bancare. Totusi, ne așteptăm ca euroizarea sa scadă in continuare, datorita politicilor BNR, cum ar fi menținerea unor rezerve obligatorii ridicate pentru creditarea in valuta.

Deoarece majoritatea creditelor în valută sunt exprimate în euro, sectorul privat românesc a fost relativ puțin afectat de deprecierea cu 20% a leului românesc în raport cu dolarul, din aprilie anul trecut. De asemenea, remarcăm că având în vedere proporția relativ scăzută a creditelor în franci elvețieni, comparativ cu alte tari din regiune, cum ar fi Polonia, există o presiune mai mică asupra factorilor de decizie politica de a adopta o abordare centralizată pentru debitorii in franci elvețieni afectati de aprecierea recenta a francului."