Dupa ce pe tot parcursul anului trecut am fost martorii unui razboi la scena deschisa intre Ilie Carabulea, actionarul principal al Bancii Carpatica, si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, ce parea a se fi incheiat in luna decembrie prin semnarea unui acord de pace prin care omul de afaceri din Sibiu a promis sa-si vanda actiunile, pentru a permite bancii sa atraga noi resurse de capital de care are nevoie, iata ca in aceasta primavara drama continua cu un nou act.
Totul a inceput inca din toamna lui 2013, cand noua conducere a Bancii Carpatica, in frunte cu Johan Gabriels, anunta intr-o conferinta la Bucuresti ca actionarul majoritar Carabulea este dispus sa-si diminueze participatia in capitalul bancii, in vederea atragerii unui investitor, in conditiile in care banca avea nevoie de capital suplimentar iar Carabulea se pare ca ori nu voia sa aduca mai multi bani in banca, ori nu avea disponibile resursele necesare.
A fost doar prevestirea intamplarilor din urmatoarele luni: in ianuarie 2014, Carabulea a fost arestat pentru fapte de coruptie in cazul firmei de asigurari Carpatica Asig, astfel ca BNR a considerat ca e momentul sa actioneze pentru salvarea bancii, care se pare ca se afla intr-o situatie dificila.
Actul I
In martie 2014, conducerea Carpatica anunta pregatirea unei fuziuni cu alta banca, in timp ce din inchisoare Carabulea cerea actionarilor reducerea membrilor conducerii bancii de la 5 la 3, dupa ce a aflat de planurile BNR.
Dupa ce a auzit si de fuziune, Carabulea a reactionat din nou, tot din inchisoare, anuntand ca nu este de acord cu aceasta. In replica, BNR i-a suspendat dreptul de vot in banca, invocand faptul ca “nu mai indeplineste criteriul de reputatie din perspectiva integritatii”, conform regulamentelor BNR.
In AGA din aprilie 2014, actionarii minoritari ai Carpatica au aprobat fuziunea, dupa ce au fost convinsi de BNR, in urma protestelor acestora, ca este singura solutie viabila pentru salvarea bancii.
Au urmat apoi mai multe luni de negociere, de-a lungul verii, cu Horia Manda, seful Axxess Capital, in vederea fuziunii cu Nextebank, pe care acesta o preluase recent, fuziune anuntata de Carpatica in noiembrie, urmand a fi aprobata de actionari in cadrul unei AGA din 19 decembrie 2014.
Dar cu o saptamana inainte de AGA, banca trimite bursei un anunt in care Oprea Carabulea, baiatul lui Carabulea, isi exprima “angajamentul de a incheia o tranzactie de vanzare a unui pachet majoritar de actiuni conform unui scenariu accelerat pentru a asigura bancii platforma necesara pentru a spori baza de capital in vederea dezvoltarii viitoare”.
In consecinta, la loc comanda. In AGA nu s-a mai aprobat fuziunea, asteptandu-se tranzactia lui Carabulea.
Actul II
Dar Carabulea se pare ca nu si-a respectat cuvantul si nu are de gand sa-si vanda participatia de 40% din capitalul Carpatica, sau mai degraba nu are cui, motiv pentru care BNR, care actioneaza in parteneriat cu conducerea bancii din Sibiu, a reluat acum de la capat batalia inceputa anul trecut, aducand insa armament de calibru greu.
Astfel ca BNR a cerut Bancii Carpatica sa reia negocierile cu Horia Manda (care e pe post de sperietoare pentru Carabulea) pentru fuziunea cu Nextebank, la care a renuntat in decembrie 2014, cu doar o saptamana inainte de a fi aprobata de AGA bancii, pe baza promisiunilor familiei Carabulea de a-si vinde actiunile.
[1]
Dar inainte de reluarea negocierilor de fuziune, BNR vrea sa-l taxeze pe Carabulea cu aproximativ 43 de milioane de lei, prin reducerea capitalului bancii in vederea acoperirii pierderilor de anul trecut, care s-au ridicat la aproape 170 de milioane lei, la care se adauga cele din 2011, in total 204 milioane lei.
Interesant este ca Banca Carpatica a acumulat pierderea uriasa de 170 de milioane de lei din 2014 dupa ce la finalul lunii septembrie avea pierderi de doar 21 milioane lei. Cauza: in ultimul trimestru al anului, banca a inregistrat provizioane pentru credite neperformante neobisnuit de ridicate, de 233 milioane lei, fata de numai 38 de milioane in 2013 sau 51 de milioane in 2012.
Pentru acoperirea pierderilor cumulate de 204 milioane euro din anii precedenti, Carpatica a propus actionarilor spre aprobare, in cadrul AGA din 28 aprilie, reducerea capitalului bancii cu o suma echivalenta, prin anularea unui numar de peste 2 miliarde de actiuni BCC.
Cat pierde Carabulea
Carabulea are in prezent 1,3 miliarde de actiuni BCC, reprezentand 41% din totalul capitalului bancii, iar in urma scaderii capitalului acesteia cu peste 2 miliarde de actiuni, el va pierde 838 de milioane de actiuni, adica 83,8 milioane lei la valoarea nominala a unei actiuni sau 43,1 milioane lei la ultimul pret pe bursa, de 0,0515 lei pe actiunea BCC, la jumatate fata de valoarea nominala, de 0,1 lei/actiune.
Carabulea va mai ramane cu doar 460 de milioane de actiuni, care valoreaza 46 milioane lei la pretul nominal de 0,1 lei/actiune si 23,7 milioane lei la valoarea de piata.
Insa daca scenariul BNR va prinde contur in noua batalie cu Carabulea, acesta urmeaza sa piarda si controlul asupra bancii: mai intai in urma unei majorari de capital programate dupa incheierea etapei de reducere a capitalului, iar ulterior in urma fuziunii cu Nextebank, care conform calculelor de anul trecut urma sa detina 45% din capitalul noii banci, iar acum cel mai probabil va avea majoritatea.
Iata cum Carabulea ar putea sa devina, la finalul acestui an, minoritar in banca pe care a cladit-o. Si se pare ca asa va fi, intrucat e putin probabil ca BNR sa accepte acum o noua pacaleala de 1 aprilie si sa se razgandeasca inainte de AGA din 28 aprilie.
