BRD se debaraseaza, dupa multi ani in care a facut parte din Consiliul sau de Administratie, de Sorin Marian Coclitu, 66 de ani, un economist care a lucrat in perioada comunista, pana in 1990, ca ispector principal la Comitetul de stat al planificarii si despre care Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) spune ca a fost recrutat de fosta Securitate in scopul “supavegherii informative” a angajatilor unei intreprinderi.

Imediat dupa revolutie, in 1990, Coclitu (in fotografie) a intrat in structura noului guvern neocomunist, fiind responsabil de coordonarea Agentiei Nationale pentru Privatizare, ulterior ajungand la conducerea SIF Muntenia, unul dintre cei mai mari detinatori de actiuni BRD.

Coclitu a facut parte din Consiliul de Administratie al BRD din 1999, cu o pauza de 5 ani in perioada 2002-2007, ca reprezentant al SIF Muntenia, una dintre cele 5 societati de investitii financiare (SIF-uri) infiintate de stat pentru administarea actiunilor primite de toti romanii cu titlu gratuit in cadrul asa-zisei “mari cuponiade” de la inceputul anilor 90, un program de privatizare in masa a fostelor intreprinderi comuniste.

SIF Muntenia a avut relatii privilegiate cu BRD inca de la infiintarea sa, ca banca depozitara si in acelasi timp cel mai mare beneficiar al investitiilor sale. BRD este cel mai mare destinatar al investitiilor SIF Muntenia, 18,6% din activul acesteia fiind compus din actiuni BRD, al doilea mare destinatar fiind Biofarm SA Bucuresti, cu doar 8,8% din activ. Comparativ, investitiile SIF Muntenia in actiuni la Banca Transilvania se ridica la doar 0,6%.

SIF Muntenia este, in aceste conditii, unul dintre actionarii principali ai BRD, cu o pondere de 3,6% din capitalul bancii, conform datelor de la finalul lui 2013.

Coclitu a fost dat afara de la SIF Muntenia in vara lui 2012, cu ocazia asa-zisului “puci” prin care au fost schimbati mai multe persoane din conducere, el fiind atunci vicepresedintele Consiliului reprezentantilor actionarilor.

BRD se desparte de Coclitu invocand reducerea numarului membrilor Consiliului de Administratie de la 11 la 9, celalalt membru care-si pierde functia fiind profesorul de la ASE Dumitru Popescu.

Pe de alta parte, BRD il pastreaza in conducere pe Ioan Cuzman, fostul sef al SIF Banat Crisana, un alt investitor important in banca franceza, dar nu la fel de dezechilibrat ca in cazul SIF Muntenia: BRD este abia a treia companie in topul investitiilor din portofoliul SIF Banat Crisana, cu o pondere de 9,73% din activul net, fata de 10,9% in Banca Transilvania si 18,6% in Erste Group. Biofarm are o pondere de 4% din activele SIF Banat Crisana.

In decembrie 2014, DIICOT a anuntat ca a facut perchezitii pentru destructurarea unei grupari specializate in infractiuni de manipulare a pietei de capital, delapidare si spalare de bani, grupare acuzata ca ar fi delapidat patrimoniul SIF Banat-Crisana (SIF 1) si SIF Muntena (SIF 4) prin transferuri de bani prin intermediul unor offshore-uri.

Cum isi turna colegii la Securitate

CNSAS preciza urmatoarele, intr-o adresa din 2012, la solicitarea ziarului Evenimentul Zilei privind calitatea lui Coclitu de membru in Consiliul de Administratie al BRD:

Coclitu Sorin Marian a fost recrutat in scopul supravegherii informative a personalului angajat la Serviciul Desfacere din cadrul Centralei Industriale de Utiliaj Tehnologic Chimic, Petrolier si Minier. La data de 30.03.1977 a semnat un Angajament, preluand numele conspirativ “Sorescu”.

Directia de specialitate a identificat urmatoarele informatii transmise Securitatii de catre domnul Coclitu, regasite atat in dosarul sau personal, cat si in dosarele altor persoane:

“Informez despre tov. G.P.M. Acesta este un element bine pregatit, apreciat ca atare de conducerea serviciului. Este usor infatuat, fapt sesizat de colegii mai in varsta. De asemenea, nu lasa sa-i scape ocaziile (legale), pe urma carora ar avea de castigat...In timpul concediului de odihna (iulie 1979) a facut prin A.C.R. (fiind secretar al organizatiei din C.S.P.) o excursie intr-un grup de tari socialiste (R.P. Ungara, R.S. Cehoslovaca, R.D. Germana, R.P. Polona).

G.I. isi desfasoara activitatea la C.C.E. al C.S.P. A absolvit cursurile serale ale unei faculatari a A.S.E. Bucuresti. Dupa aspectul exterior pare o fire deosebit de inchisa, putin sociabil, macinat de ganduri ascunse. De altfel, dupa modul cum vorbeste si priveste, pare tot timpul absent la ceea ce se petrece in jurul sau. Dupa parerea exprimata de el, in cadrul familiei desfasoara o activitate profesionala deosebita, nerecunoscuta de cei din jur.

G.V. si-a efectuat studiile in U.R.S.S. Faptul ca nu a avut ocazia sa fie promovat in nicio functie de conducere, desi are studii in strainatate si, considera el, o activitate politica deosebita, l-a facut sa devina un individ complexat, vesnic nemultumit de situatia lui.

R.C. a devenit foarte saritor cu secretarele de la anumite cabinete, in a le inlocui, cand acestea aveau diferite probleme. A inceput sa devina tot mai activ in fata conducerii, fiind gasit mai mult in biroul acesteia, chiar fara a fi solicitat. Scopul acestei activitati era sprijinirea in ocuparea postului de inspector general. Vazand ca nu-si poate realiza aceasta dorinta, s-a inscris la concursul pentru ocuparea postului de inginer principal II, dar nu a reusit.

De regula vorbea neintrebat, in locul celor ce trebuiau sa raspunda, ceea ce i-a atras numeroase observatii din partea colegilor. Surprindea prin naivitatea intrebarilor si problemelor pe care le punea in cadrul sedintelor de invatamant politico-ideologic sau la sedintele de pregatire profesionala pe teme de planificare.

Trecerea la cabinetul presedintelui CSP nu pare sa raspunda intru-totul aspiratiilor sale, care vizau un eventual post de director.

Ca o concluzie, se poate spune ca este un element penetrant, care isi sustine opiniile chiar daca nu are cunostinte solide in domeniul discutat, mobilizator, care stie sa puna in valoare anumite realizari ale persoanei sale.

CNSAS concluzioneaza, in nota respectiva, ca “elementele mai sus prezentate nu se circumscriu prevederilor art.2 lit.a si b din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.293/2008, astfel domnului Coclitu Sorin Marian nu i se poate atribui calitatea de lucrator/colaborator al Securitatii."