Protectia Consumatorilor (ANPC) anvanseaza in proiectul de lege prin care transpune Directiva 17 privind creditele ipotecare un scenariu-bomba, care incalca prevederile directivei si ar putea avea consecinte importante pe piata bancara: clientul pune bancii in brate casa luata prin credit si scapa de datorii! Chiar daca valoarea casei nu mai acopera valoarea creditului ramas de rambursat!

Daca ne gandim ca pretul locuintelor a scazut cam cu jumatate, in medie, de la izbucnirea crizei din 2008, iar multe credite au fost luate cu un avans mic, de 25% sau chiar mai redus, atunci foarte multi oameni ar fi fericiti sa scape de datorii si sa dea bancii casa inapoi.

Pentru ca in foarte multe cazuri valoarea casei sau apartamentului a devenit mult mai mica decat valoarea creditului ramas de rambursat.

Ce vor face bancile cu milioanele de case primite de la consumatori? Ce consecinte ar puea avea aceasta prevedere? Greu de anticipat.

Directiva 17 prevede posibilitatea ca vanzarea garantiei sa fie suficienta pentru rambursarea creditului doar daca partile convin in mod explicit in contract acest lucru. Ceea ce este altceva. Pentru ca, in mod normal, un credit trebuie rambursat indiferent de ceea ce se intampla cu garantiile aferente iar banca este interesata doar de recuperarea creditului, nu de ceea ce se intampla cu garantia.

Atunci cand evalueaza riscurile unui client, banca se uita in primul rand la capacitatea de rambursare a creditului din veniturile clientului, nu din garantiile aduse. Tocmai pentru ca garantia ipotecara prezinta riscul de devalorizare, si atunci banca nu-si mai poate recupera creditul dat daca se bazeaza doar pe garantie.

ANPC justifica propunerea spunand ca "riscul de creditare se imparte intre creditor si consumator", ceea ce este o aberatie, intrucat riscul de creditare nu poate sa revina decat celui care acorda un credit, cum este si logic, de altfel.

O astfel de propunere ar trebui justificata prin alte argumente, precum cele de protectie sociala a consumatorilor.

In plus, ANPC ar trebui sa evalueze si consecintele unei astfel de prevederi legislative asupra pietei bancare si a contradictiei cu legislatia existenta, care obliga un debitor si inclusiv clientul unei banci sa-si achite datoria indiferent de ceea ce se intampla cu garantia.

Cu alte cuvinte, daca in urma vanzarii locuintei, sumele incasate nu acopera creditul ramas de rambursat, banca sau orice creditor poate executa silit alte bunuri ale datornicului, inclusiv veniturile sale, pana la achitrea integrala a imprumutului.

Ce prevede proiectul ANPC

Art.47. - (1) In orice situatie, riscul de creditare se imparte intre creditor si consumator iar returnarea sau transferarea catre creditor a garantiei sau a veniturilor obtinute din vanzarea garantiei este suficienta pentru rambursarea totala a creditului.

(2) In cazul in care pretul obtinut pentru bun imobil afecteaza suma datorata de catre consumator, creditorii si executorii judecatoresti depun toate eforturile in vederea obtinerii celui mai bun pret pentru bunul imobil care face obiectul executarii silite.

Ce spune Directiva nr.17

(4) Statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al garanției sau al veniturilor obținute din vânzarea garanţiei este suficient pentru a rambursa creditul.

(5) În cazul în care prețul obținut pentru bun imobil afectează suma datorată de către consumator, statele membre instituie proceduri sau măsuri pentru a se permite depunerea tuturor eforturilor în vederea obținerii celui mai bun preț pentru bunul imobil care face obiectul executării silite.

În cazul în care rămâne datorie de rambursat în urma procedurii de executare silită, statele membre asigură instituirea de măsuri în vederea facilitării rambursării, cu scopul de a proteja consumatorii.