Autoritatea Nationala pentru Protecia Consumatorului (ANPC) a publicat in vederea dezbaterii publice un proiect de lege care “isi propune atât transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2014/17/UE cât şi reglementarea unor aspecte specifice pieţei şi practicilor naţionale”.

Proiectul de lege se aplică tuturor contractelor de credit garantate cu bunuri imobile precum şi contractelor de credit legate în alt mod de bunuri imobile, legea urmand a intra in vigoare la 21 martie 2016, se precizeaza in proiectul publicat pe site-ul ANPC.

In proiect nu se specifica insa daca legea se va aplica si contractelor in derulare, adica retroactiv, sau doar contractelor de credit ce se vor incheia dupa intrarea in vigoare a legii.

Ce prevede proiectul de lege al ANPC:

CAPITOLUL VI

Imprumuturi in moneda straina

Art. 30. - Creditorul se asigura ca, in cazul in care un contract de credit se refera la un imprumut in moneda straina, sa fie cuprins in cadrul acestuia, la momentul incheierii contractului, dreptul consumatorului de a putea converti, oricand pe parcursul relatiei contractuale, contractul de credit intr-o moneda alternativa, precum si alte posibilitati de reducere a costurilor de creditare.

Art. 31. - (1) In cazul in care consumatorul decide sa utilizeze dreptul de a converti contractul de credit intr-o moneda alternativa, creditorul nu impune restrictii nejustificate si ofera consumatorului cel putin ofertele existente pe piata la momentul inaintarii cererii de catre consumator.

(2) Creditorul transmite oferta sa consumatorului in cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 15 zile de la data inregistarii cererii consumatorului.

Art.32.- Moneda alternativa prevazuta la art. 31 poate fi orice moneda din portofoliul bancii in care banca acorda credit, la alegerea consumatorului.

Art. 33. - Cursul de schimb la care se efectueaza conversia este rata de schimb stabilita de Banca Nationala a Romaniei, aplicabila in ziua realizarii conversiei sau rata de schimb stabilita in contract ori agreta de parti numai daca aceasta este mai avantajoasa pentru consumator.

Art.34. - (1) In cazul reducerii costurilor, creditorul ofera consumatorului cel putin urmatoarele posibilitati:

a) reducerea marjei dobanzii;

b) reducerea comisionului de administrare.

(2) Reducerea prevazuta la la lit. a) si b) trebuie sa fie semnificativa, respectiv de cel putin 10% din costul dobanzii sau al comisionului.

(3) Acest articol se aplica atunci cand fluctuatia ratei de schimb valutar este egala sau mai mare de 20 %.

Art. 35. - (1) Institutia de credit efectueaza, la momentul solicitarii conversiei creditelor sau a reducerii costurilor, fara costuri si comisioane suplimentare, o simulare privind graficul de plati, atat in moneda contractului, in moneda nationala, cat si in moneda de conversie.

(2) Modificarea contractelor aflate in derulare se va face prin acte aditionale convenite cu institutiile de credit sau institutiile financiare nebancare, fara a implica niciun cost sau alte garantii din partea consumatorilor.

(3) Se interzice incheierea unui nou contract de credit ca urmare a efectuarii conversiei sau a reducerii costurilor, cu exceptia cazului in care consumatorul solicita in mod expres acest lucru.

Art. 36.- (1) Institutia de credit sau institutia financiara nebancara se asigura ca, in cazul in care un consumator detine un imprumut intr-o moneda straina, acesta este avertizat, pe suport de hartie sau pe alt suport durabil de comun acord agreat intre parti, cu confirmare de primire, in cazurile in care valoarea cuantumului total platibil de catre consummator care ramane de rambursat sau al ratelor periodice variaza cu mai mult de 20% in raport cu valorea la care s-ar ridica daca s-ar aplica cursul de schimb de la momentul incheiarii contractului intre moneda contractului de credit si moneda nationala. Avertizarea trebuie sa contina informatii referitoare la dreptul consmatorului de a converti si/sau a de a beneficia de diminuarea costurilor, precum si procedura de urmat.

(2) Aranjamentele aplicabile in temeiul prezentului capitol se aduc la cunostinta consumatorului in FEIS si in contractul de credit. FEIS include un exemplu ilustrativ al impactului pe care il are o fluctuatie valutara de 20 %.

Ce prevede Directiva nr.17

Articolul 23

Împrumuturile în monedă străină

(1) Statele membre se asigură că, în cazul în care un contract de credit se referă la un împrumut în monedă străină, un cadru de reglementare corespunzător este instituit la momentul în care contractul de credit este încheiat, pentru a asigura cel puțin că:

(a) consumatorul are dreptul de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, în condiții specificate; sau (b) sunt în vigoare alte aranjamente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar căruia i se expune consumatorul în temeiul contractului de credit.

(2) Moneda alternativă menționată la alineatul (1) litera (a) este fie:

(a) moneda în care, în principal, consumatorul își primește venitul sau deține activele care finanțează plata creditului, astfel cum este indicat la momentul în care a fost realizată cea mai recentă evaluare a bonității în raport cu contractul de credit; sau

(b) moneda în care statul membru în care consumatorul fie și-a avut reședința la momentul la care a fost încheiat contractul de credit, fie își are reședința în prezent.

Statele membre pot specifica dacă amândouă ori numai una dintre variantele menționate la primul paragraf literele (a) și (b) sunt disponibile pentru consumator sau pot permite creditorilor să specifice dacă ambele posibilităţi menţionate la literele (a) și (b) din primul paragraf sunt disponibile pentru consumator sau doar una dintre ele.

(3) În cazul în care un consumator are dreptul să convertească un contract de credit într-o monedă alternativă în conformitate cu alineatul (1) litera (a), statul membru se asigură că cursul de schimb la care se efectuează conversia este rata de schimb a pieței aplicabilă în ziua aplicării conversiei, dacă contractul de credit nu specifică altfel.

(4) Statele membre se asigură că, în cazul în care un consumator deține un împrumut într-o monedă străină, creditorul avertizează consumatorul periodic, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil, cel puțin în cazurile în care valoarea cuantumului total plătibil de către consumator care rămâne de rambursat sau al ratelor periodice variază cu mai mult de 20 % în raport cu valoarea la care s-ar ridica dacă s-ar aplica cursul de schimb aplicabil la momentul încheierii contractului între moneda contractului de credit și moneda statului membru. Avertizarea îl informează pe consumator în legătură cu o creștere a cuantumului total plătibil de către consumator, prezintă, după caz, dreptul de conversie într-o monedă alternativă și condițiile în care se poate efectua acesta și explică orice alt mecanism aplicabil pentru limitarea riscului ratei de schimb valutar căruia i se expune consumatorul.

(5) Statele membre pot să reglementeze mai în detaliu împrumuturile în monedă străină, cu condiția ca o astfel de reglementare să nu fie aplicată cu efect retroactiv.

Aranjamentele aplicabile în temeiul prezentului articol se aduc la cunoștința consumatorului în FEIS și în contractul de credit. În cazul în care în contractul de credit nu există dispoziții în vederea limitării riscului ratei de schimb valutar căruia i se expune consumatorul la o fluctuație a ratei de schimb valutar de sub 20 %, FEIS include un exemplu ilustrativ al impactului pe care îl are o fluctuație valutară de 20 %.