Cu toate ca dobanzile la depozitele in banci au continuat sa scada, ajungand la o medie de 2,77%, romanii au depus in banci nu mai putin de 4,9 miliarde lei in ultimul trimestru al anului precedent. Si dobanzile la creditele in lei s-au diminuat cu aproape 1 punct in acelasi interval, de la 8,1% la 7,1%, insa valoarea imprumuturilor contractate de populatie a fost de doar 1,6 miliarde lei in ultimele trei luni din 2014, adica de trei ori mai putin.
Ultimele date ale BNR arata ca populatia avea depozite bancare in valoare de 86,1 miliarde lei in decembrie 2014, fata de 81,1 miliarde lei in finalul lunii septembrie, ceea ce inseamna un spor impresionant, de 4,9 miliarde lei. In acelasi timp, creditele in lei au crescut de la 38,9 miliarde lei la 40,6 miliarde lei, asadar cu numai 1,6 miliarde lei.
In decembrie 2013, creditele in lei ale populatiei se ridicau la 34,6 miliarde lei, ceea ce inseamna ca in 2014 stocul de credite in lei contractate de romani de la banci s-au majorat cu 6 miliarde lei.
Bancile au acordat credite din depozitele atrase de la clienti
La finalul lui 2013, depozitele populatiei erau de 80 miliarde lei, ajungand la finalul lui 2014 la 86,1 miliarde lei, adica un avans identic cu cel al creditelor, tot de 6 miliarde lei.
Asta inseamna ca pe parcursul anului trecut bancile si-au acoperit integral volumul de credite acordate populatiei cu depozite atrase de la acelasi segment de clientela.
Se pare insa ca la nivelul sistemului bancar exista o eterogenitate destul de ridicata in privinta lichiditatii, adica sunt banci care dispun de depozite in exces iar altele care au nevoie de mai multe economii de la populatie.
In aceste conditii, bancile cu exces de lichiditati au fost nevoite sa-si plaseze resursele pe care nu au avut cum sa le utilizeze in depozite la banca nationala, o facilitate pentru care BNR plateste o dobanda de doar 0,25%.
In luna ianuarie 2015, excesul de lichiditati ale bancilor plasat la BNR a crescut spectaculos, la 13,3 miliarde lei, un nivel atat de ridicat consemnandu-se doar in februarie 2007, inainte de criza. In 2014, volumul mediu al depozitelor plasate la BNR a fost de doar 2,3 miliarde lei.
Lichiditatea in exces este intretinuta de BNR, cu scopul de a mentine dobanzile interbancare la niveluri reduse, dar si pentru a controla cursul valuar.
[2]
Astfel, in ultimele 2 luni (vezi grafic), dobanzile interbancare pe termen scurt (ROBOR overnight si ROBOR la 1 saptamana) au variat in jurul a 0,6%, dar fara sa coboare sub 0,4% si fara sa creasca peste 1%, in timp ce ROBOR la 3 luni, indicator in functie de care se stabilesc creditele acordate de banci, a continuat sa scada, de la 1,6% in decembrie 2014 la 1,4% in februarie 2015.
Bancile care nu au suficiente lichiditati din depozite pot astfel sa se imprumute ieftin de pe piata interbancara pentru a-si asigura resursele necesare creditarii firmelor si populatiei.
De asemenea, clientii bancilor platesc dobanzi mai mici pentru creditele in derulare cu dobanzi ajustabile la fiecare 3 sau 6 luni, un functie de evolutia ROBOR la 3 luni si ROBOR la 6 luni. (vezi in grafic evolutia dobanzilor la credite, in paralel cu cele la depozite)
[1]
In ciuda dobanzilor mici, creditarea se mentine pe teritoriu negativ, dar BNR e multumita. De ce?
Dar in ciuda acestui mediu cu dobanzi reduse si exces de lichiditate, dupa cum am vazut, volumul de credite acordate de banci se mentine la valori destul de reduse, nerusind sa acopere scaderea imprumuturilor in valuta sau a celor neperformante scoase de banci in afara bilanturilor.
Acest din urma element, mai exact curatenia continua a portofoliilor bancare, este prima responsabila pentru mentinerea creditarii pe teritoriu negativ, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.
In acelasi timp, bancherii se plang ca cererea de imprumuturi de la clienti este foarte redusa, intrucat afacerile firmelor nu cresc si in consecinta nici veniturile populatiei.
Ceea ce inseamna ca ratele de crestere ale economiei cu 2,9% in 2014 si cu peste 3% in acest an, conform prognozelor, sunt prea mici pentru a stimula creditarea bancara.
Totusi, BNR este multumita de ritmul creditarii in lei. In ultimul comunicat din 4 februarie, cu ocazia deciziei de a reduse dobanda cu un sfert de punct, de la 2,5% la 2,25%, BNR arata urmatoarele:
"Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat ritmul anual de creştere în termeni reali, în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei, favorizată inclusiv de relaxarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară. În ceeace privește volumul total al creditului acordat sectorului privat, acesta a continuat să fie afectat de accentuarea contracţiei stocului de credite în valută, precum şi de intensificarea operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit. Toate aceste tendințe contribuie la îmbunătățirea transmisiei politicii monetare.“
Banca centrala mentioneaza, de asemenea, ca avem nevoie de o “revigorare sustenabilă a activităţii de creditare”.