Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a prezentat, in cadrul unei conferinte de presa, solutiile realiste si cele nerealiste in cazul rezolvarii crizei creditelor in franci elvetieni.
Isarescu a precizat ca solutiile nerealiste, ce nu se pot adopta de catre BNR sau de alte institutii ale statului, intrucat astfel s-ar incalca legile si normele europene, sunt cele privind interventia BNR pentru fixarea cursului CHF/RON si conversia creditelor din franci in lei la alt curs decat cel din ziua conversiei.
In cazul conversiei creditelor la alt curs de schimb, pierderile bancilor s-ar ridica la miliarde de lei (vezi mai jos extrasele din prezentarea guvernatorului).
Solutiile realiste pentru rezolvarea crizei francilor elvetieni sunt cele pe care bancile le negociaza in particular cu fiecare client in parte si nu solutii globale, pentru toti clientii, intrucat conditiile difera de la client la client si de la banca la banca.
O varianta o reprezinta si programul de restructurare a creditelor "Scade rata", fosta "electorata", initiat de catre guvern.
Iata extrasele din prezentarea guvernatorui privind solutiile realiste si cele nerealiste pentru rezolvarea crizei francilor elvetieni:
SOLUTII NEREALISTE
1. Intervenţia BNR pentru a aduce cursul RON/CHF la nivelul din 14.01.2015 (3,7 RON/CHF)
- Cursul RON/CHF nu se cotează direct → la cursul actual al EUR/CHF ar fi necesară aprecierea cursului de schimb RON/EUR la 3,7 → nivel care nu ar putea fi menţinut decât pe termen scurt şi cu pierderi masive de rezerve valutare → afectarea gravă a exporturilor şi accentuarea dezechilibrului valutar
2. Conversia în lei a creditelor denominate în CHF, la cursuri diferite de cursul pieţei din ziua conversiei
Pierderile suportate de banci:
- La cursul istoric (din luna acordării creditului): 5,7 miliarde lei (0,8% din PIB)
- La cursul istoric + 10%: 5,1 miliarde lei (0,7% din PIB)
- La cursul istoric + 20%: 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB)
- La cursul istoric + 30%: 3,9 miliarde lei (0,5% din PIB)
- La curs mediu lunar (data acordării – prezent): 3,2 miliarde lei (0,4% din PIB)
- În funcţie de cursul la care s-ar face conversia, 2 până la 4 bănci ar avea nevoie de infuzii substanţiale de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate
- Rata solvabilităţii pe ansamblul sectorului bancar ar scădea de la 17% la 14%
3. Conversia în lei cumulată a creditelor denominate în CHF şi în EUR la cursuri diferite de cursul pieţei din ziua conversiei:
Pierderea suportata de banci:
- La cursul istoric (din luna acordării creditului): 9,8 miliarde lei (1,4% din PIB)
- La cursul istoric + 10%: 7,3 miliarde lei (1,0% din PIB)
- La cursul istoric + 20%: 5,5 miliarde lei (0,8% din PIB)
- La cursul istoric + 30%: 4,2 miliarde lei (0,6% din PIB)
- La curs mediu lunar (data acordării – prezent): 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB)
- În funcţie de cursul la care s-ar face conversia, 3 sau 4 bănci ar avea nevoie de infuzii substanţiale de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate
- Rata solvabilităţii pe ansamblul sectorului bancar ar scădea de la 17% la 12%
SOLUTII REALISTE
- Soluţii individualizate, negociate între părţi, care să menţină ratele lunare în lei aferente creditelor în CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014
- Conversia creditelor din CHF în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul serviciului datoriei
- Reducerea temporară a ratei dobânzii la creditele în CHF pentru a compensa efectul aprecierii CHF; Opţiunea poate fi luată în calcul de către bănci, având în vedere faptul că atât rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a Elveţiei, cât şi cea de piaţă a CHF au ajuns la valori negative
Soluţii realiste: schema de rescadenţare a creditelor
Soluţia este necesară şi eficientă având în vedere:
- Creşterea venitului disponibil al beneficiarilor acestei scheme, cu efecte favorabile asupra consumului şi creşterii economice
- Reprezintă o abordare de tip burden sharing între creditori-debitori-stat
Gradul ridicat de îndatorare a populaţiei, în special a debitorilor cu venituri lunare brute de până la 3 000 lei
- Propunerile Ministerului Finanţelor Publice de îmbunătăţire a OUG nr. 46/2014 (programul Scade rata) referitoare la: flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor; extinderea sferei de cuprindere; simplificarea procedurilor administrative; întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca (în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractuali privind rata dobânzii, nivelul comisioanelor, solicitarea constituirii de noi garanţii)
