Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), a declarat cu putine momente in urma, in cadrul unei conferinte la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucuresti, ca bancile vor sustine noul program guvernamental de restructurare a creditelor in vederea reducerii timp de 2 ani a ratelor lunare prin acordarea unui credit fiscal sub forma scutiri la plata impozitului pe salarii.

“Ne referim la patura de oameni loviti de efectele crizei si pentru care in campania electorala a aparut Ordonata 46 din 2014. Bancile nu au respins implementarea acelei ordonante privind restructurarea celor cu venituri sub 2200 de lei. Am spus insa si atunci si acum ca implementarea ordonantei necesita norme de aplicare. Acum se pare ca lucrurile sunt pe fagas bun, proiectul de ordonanta modificat a fost transmis la Parlament de ministrul Valcov acum cateva zile, au aparut lucruri care simplifica dar si clarifica unele lucruri: ce se intampla pe parcusul celor 2 ani de restructurare, creditul fiscal se primeste acum imediat, iar plafonul venitului s-a ridicat la 3.000 de lei”, a spus Ghetea.

Vechiul program “electorata”, redenumit "scade rata", a intrat in vigoare la 1 iulie 2014, insa bancile nu au dorit sa-l implementeze, in contextul in care seful supravegherii bancilor din BNR, Nicolae Cinteza, a considerat ca acesta implica riscuri suplimentare pentru banci.

Vechiul program prevedea acordarea unui credit fiscal celor cu salarii mai mici de 1.600 de lei prin reducerea impozitului pe venit, bani cu care clientii bancilor urmau sa-si achite ratele lunare. Creditul fiscal urma sa fie incasat insa abia dupa derularea programului pe o perioada de maxim 2 ani.

In noul program, ce ar urma sa se aplice de la 1 martie, deducerea maxima va fi de 240 de lei, reprezentand scutirea de impozitul pe profit de 16% din valoarea maxima de 1.500 de lei lunar a venitului pentru care se poate obtine deducerea, potrivit lui Petre Bunescu, vicepresedinte ARB. In vechea varianta, deducerea impozitului se putea face pentru un venit de maxim 900 de lei.

De asemenea, a fost majorat plafonul pentru cei care pot opta pentru acest program de la un salariu de 1600 de lei lunar la 3.000 de lei lunar, astfel ca mai multe persoane vor putea deveni eligibile.

O alta modificare importanta este aceea ca respectiva deducere din impozitul pe venit de maxim 240 de lei se va incasa lunar, de la inceputul programului, si nu dupa finalizarea acestuia dupa 2 ani, cum se prevedea in vechea varianta. De altfel, aceasta a fost si principala obiectie a supravegherii BNR fata de vechiul program, si anume riscul ca cei care beneficiaza de program sa nu-si mai achite ulterior ratele reduse.

Relansarea “electoratei” a fost anuntata la inceputul acestui an de catre guvernatorul Mugur Isarescu, care declara la BNR ca bancile au facut prea multe nazuri fata de aceasta, iar acum, dupa elegeri, ar trebui aplicata.

“Electorata” este sustinuta si ca o solutie pentru usurarea poverii celor cu credite in valuta, in special in franci elvetieni.

Protocol de colaborare ARB-ASE

Declaratiile reprezentantilor ARB au fost facute cu ocazia semnarii unui protocol de colaborare intre Academia de Studii Economice din București (ASE) și Asociația Română a Băncilor (ARB).

Potrivit unui comunicat al ARB, obiectivul strategic al colaborarii este crearea unei platforme comune, a mediului academic economic și a sistemului bancar românesc, de promovare pentru publicul larg a informațiilor de natură financiar bancară care permit asumarea corespunzătoare a drepturilor, obligațiilor şi riscurilor de natură financiară.

Specialiști din cadrul Academiei de Studii Economice din București și sistemului bancar românesc vor iniția o serie de evenimente comune dedicate promovării unui comportament economico financiar adecvat în rândul populației, dar și în rândul viitorilor bancheri, actualmente studenți și masteranzi.

"Asistăm la un pachet de reglementări europene care impun o mai mare transparență în activitatea de creditare. Considerăm că reglementarea este insuficientă fără o informare corespunzătoare, astfel că educația financiară și, implicit, conștientizarea ar trebui să câștige prioritate. Impactul pe termen lung al promovării educaţiei financiare, alături de mediul academic, constă în reducerea numărului persoanelor excluse social, consumatori informați sistematic şi protejati, creșterea surselor de creditare care vor contribui la dezvoltarea economică a României şi la stabilitatea sistemului bancar. Recâştigarea încrederii nu poate veni fără întărirea disciplinei financiare", a declarat dr. Radu Grațian Ghețea, președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor.

Semnarea Protocolului de Colaborare de către prof. univ. dr. Pavel Năstase, rector ASE Bucureşti, și dr. Radu Grațian Ghețea, președinte Consiliul Director al ARB a avut loc în cadrul seminarului "Impactul educaţiei financiare în dezvoltarea economică a României" la care au participat reprezentanți de marcă ai sistemului bancar și ai mediului academic.

În România, ponderea populației nebancarizate este de 52,3%, față de 0,6% în Austria, 0,8% în Germania și 1,3% în Franța la nivelul anului 2013, potrivit datelor cuprinse în raportul "Consumer trends - 2014" publicat de Autoritatea Bancară Europeană, se mai arata in comunicatul ARB.