Banca Națională a Elveției (BNS) este pregătită să intervină pe piața valutară pentru a relaxa politica monetară, după ce, în 15 ianuarie, a eliminat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro, a afirmat, marți, vicepreședintele Jean-Pierre Danthine, transmite Reuters, citata de Agerpres.

Abandonarea pragului minim de 1,20 franci pentru un euro, stabilit în urmă cu trei ani, a provocat o apreciere de 30% a francului elvețian în raport cu moneda euro și cu 25% față de dolar. Menținerea acestui prag ar fi costat instituția 100 miliarde de franci elvețieni (110,84 miliarde de dolari) pe lună, a avertizat recent Fritz Zurbruegg, membru al Board-ului BNS. Acesta a apreciat că BNS ar putea lua în considerare stabilirea unui prag minim pentru un coș valutar alcătuit din euro și dolar.

'Renunțarea la pragul minim înseamnă o înăsprire a politicii monetare. Acceptăm asta, dar numai până la un punct. Suntem pregătiți fundamental să intervenim pe piața valutară', a afirmat Danthine, într-un interviu acordat publicației elvețiene 'TagesAnzeiger'.

Acesta a explicat că va dura o perioadă de timp până ce se vor echilibra piețele valutare, dar Banca Națională a Elveției nu urmărește doar rata de schimb a euro, ci și a dolarului.

Întrebat despre o nouă strategie valutară, Danthine a declarat că o politică asemănătoare cu cea din Danemarca, unde coroana are un curs fix față de euro, nu este adecvată în cazul Elveției, dar sistemul din Singapore, care permite monedei naționale să se aprecieze sau să se deprecieze față de monedele principalilor parteneri comerciali într-o bandă de tranzacționare neprecizată 'merită o examinare mai atentă'.

Potrivit oficialului elvețian, Suedia și Norvegia sunt exemple de economii mici, deschise, care s-au descurcat bine cu rate de schimb flexibile.