La BNR sunt angajati 101 inspectori care verifica bancile (66 de inspectori si 35 de inspectori generali), organizati in cadrul a trei servicii de inspectie la directia de supraveghere, conduse de Bogdan Marin, Lucretia Paunescu si Gabriela Duta.
Acestia au efectuat, pe parcursul anului 2013, conform raportului anual al BNR, un numar total de 88 de inspectii la banci, adica mai putin de o inspectie pentru fiecare.
Se pare insa ca fie nu sunt suficienti inspectori, fie eficienta acestora a lasat de dorit, intrucat BNR a decis recent sa angajeze inca 13 inspectori.
In urma inspectiilor din 2013, un numar de 5 banci au fost sanctionate cu amenda si/sau avertisment scris, pentru aspecte legate de activitatea de creditare şi operaţiunile de înlocuire de expuneri, activele problemă, riscul de credit, riscul rezidual, expunerile mari, expunerile faţă de persoanele afl ate în relaţii speciale cu instituţia de credit, administrarea riscurilor, riscul de lichiditate, riscul operaţional, auditul intern, activităţile externalizate, precum şi de întocmirea şi raportarea situaţiilor fi nanciare FINREP.
“Evaluarea riscurilor din activitatea bancară În cadrul programului anual de evaluare şi verificare, aprobat de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, au fost desfăşurate 39 de acţiuni, dintre care 32 de acţiuni comune on şi off-site au vizat băncile persoane juridice române, iar 7 acţiuni (4 acţiuni on-site şi 3 acţiuni comune on şi off-site) au avut în vedere sucursalele unor bănci străine. În plus, s-au efectuat 49 de acţiuni punctuale la bănci, dintre care 31 de acţiuni off-site şi 18 acţiuni on-site”, arata raportul BNR.
Ce anume verifica inspectorii BNR la banci?
Conform BNR, acţiunile de supraveghere derulate în cadrul programului anual de evaluare şi verificare au pus un accent deosebit pe evaluarea profilului general de risc, situaţia financiară, strategia de afaceri şi de risc, responsabilităţile şi organizarea structurilor de conducere, funcţia de administrare a riscurilor, funcţia de audit intern, analiza riscurilor semnifocative şi a altor riscuri, activităţile externalizate, precum şi pe verificarea procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP).
Acţiunile punctuale desfăşurate în cursul anului 2013 au avut ca principale obiective cerinţele de capital, fondurile proprii la nivel individual şi consolidat, activitatea de creditare, evaluarea cadrului de administrare a riscului de credit din operaţiuni de restructurare şi recuperare ale unor active, expunerile mari, evoluţia plasamentelor, structura organizatorică a instituţiei, verifi carea procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP), activităţile externalizate, întocmirea şi raportarea situaţiilor fi nanciare FINREP la nivel individual şi consolidat, raportările de prudenţă bancară şi evoluţia indicatorilor de prudenţă bancară.
Rapoartele întocmite în urma desfăşurării activităţii de supraveghere au consemnat, în principal, aspecte privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, guvernanţa corporativă, strategia generală şi apetitul la risc, fondurile proprii, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri la nivel individual şi consolidat, administrarea riscurilor semnifi cative, activităţile externalizate, politicile şi procedurile de remunerare, precum şi cerinţele de transparenţă şi de comunicare.
Deşi băncile au folosit, pe scară relativ largă, soluţii de restructurare/reeşalonare şi executare silită în vederea diminuării ratei de neperformanţă, efi cienţa acestor tehnici de gestiune a creditelor neperformante a fost limitată.
Prin urmare, Banca Naţională a României a continuat să supravegheze îndeaproape, prin inspecţii la faţa locului, practicile folosite de bănci în acest sens şi caracterul adecvat al sistemelor IT de înregistrare a activelor depreciate. Obiectivul acestor inspecţii a fost verifi carea modului în care băncile restructurează creditele, în scopul evitării fenomenului de evergreening care implică susţinerea fi nanciară a clientului (deşi acesta nu-şi mai poate rambursa creditul) şi, în consecinţă, evitarea constituirii de către bănci a provizioanelor de risc aferente, mai precizeaza BNR.
