Daca un student la facultatea de finante-banci ar face o lucrare de diploma sau chiar de doctorat cu tema Volksbank, probabil ar ajunge la concluzia ca este poate unul dintre cele mai bune studii de caz si o lectie de invatat pentru modul defectuos in care aceasta banca austriaca a fost condusa de sefii sai si supravegheata de BNR, atat in perioada dinaintea crizei, cat mai ales dupa izbucnirea acesteia, pe parcursul ultimilor 6 ani si chiar a ultimelor luni.
Dupa ce BNR a permis Volksbank ca in doar doi ani (2007 si 2008) sa se dezvolte extrem de agresiv, ajungand a treia banca din Romania, aproape exclusiv prin acordarea de credite ipotecare in franci elvetieni, o moneda exotica, (asadar extrem de dezechilibrat, sfidand toate principiile privind riscurile), banca centrala nu a reusit in cei 6 ani care s-au scurs de la izbucnirea crizei sa administreze problemele uriase in care a intrat banca austriaca.
Dimpotriva, situatia s-a inrautatit in ultimii ani, odata ce procesele in justitie ale clientilor condusi de haiducul Piperea au luat amploare si a aparut ipoteza conversiei creditelor in franci la cursul din data acordarii, adica noi pierderi pentru banca si implicit imagine negativa pentru BNR si sistemul bancar.
Timp de 6 ani, BNR si Volksbank nu au miscat un deget pentru a usura povara clientilor si evitarea problemelor. S-au trezit abia luna trecuta
Cu toate ca in urma aprecierii francului ratele la credite aproape s-au dublat, dupa izbucnirea crizei din 2008, nici Volksbank nici BNR nu au miscat un deget pentru a usura povara clientilor, astfel incat acestia sa-si poata rambursa creditele si sa nu produca pierderi bancii.
Butoiul cu pulbere a explodat in 2010, odata cu adoptarea OUG 50, cand bancile, BNR si FMI au decis sa mentina costurile creditelor, in ciuda conditiilor dificile ale clientilor si a evidentelor clauze abuzive din contractele unor banci. Procesele si tot scandalul ce au urmat au fost inevitabile.
O incercare disperata de a repara situatia a fost facuta abia luna trecuta de Volksbank si BNR, prin lansarea unei oferte de conversie a creditelor din franci in lei cu o reducere a datoriei de 30%, adica ceea ce trebuia facut inca din 2009.
Proiect la care s-a renuntat insa, cel putin temporar, preferandu-se, iata, o vanzare rapida catre Banca Transilvania, care a devenit un fel de zan salvator pentru Volksbank.
Horia Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania si Omer Tetik, directorul general al bancii, vor anunta miercuri, in cadrul unei conferinte de presa, preluarea Volksbank Romania, banca din Cluj devenind astfel a doua ca marime din sistem, dupa BCR, dar depasind BRD.
In aceste conditii, banca din Cluj a decis sa preia uriasa responsabilitate a administrarii celor aproximativ 30.000 de credite in franci elvetieni ale Volksbank, in valoare de 1,9 miliarde euro. Cum o va face?
In mod normal, in urma procesului de vanzare, clientii Volksbank vor deveni clienti ai Bancii Transilvania, care va incepe ulterior un proces de transformare a creditelor Volksbank in propriile produse de creditare BT, in lei sau euro.
Banca Transilvania va fi nevoita insa sa vina cu niste oferte atractive pentru clientii Volksbank, chiar cu reducerea de 30% din valoarea creditului pe care intentiona sa o ofere Volksbank, astfel incat trecerea la euro sau lei sa fie avantajoasa si sa nu le produca prea multe pierderi.
In ceea ce priveste miile de procese pe care Volksbank le are cu clientii, acestea isi vor continua cursul firesc, iar Banca Transilvania va fi nevoita sa le preia si pe acestea, pe viitor, intrucat fostii clienti Volksbank sunt acum ai BT.
[1]
Asadar, Banca Transilvania s-a incarcat cu o mare problema de care nu prea avea nevoie, intrucat banca este intr-un proces continuu de dezvoltare organica, obtinand profituri frumoase, cu un volum redus de credite neperformante si fara multe litigii cu clientii. Intr-un cuvand, a ajuns poate cea mai admirata banca romaneasca, pe care sunt invidiosi toate bancile straine din Romania.
Daca va reusi sa absoarba toate problemele clientilor Volksbank, care nu sunt deloc putine si nici usoare, ramane un mare semn de intrebare. La fel ca cel cu privire la decizia de a prelua banca: a fost una a administratorilor bancii sau a fost “sugerata” de BNR?
Pentru ca cineva va trebui, pana la urma, sa-si asume riscurile acestei decizii, oficial sau nu, si indiferent de efectele preluarii.
BT devine a 2-a banca din Romania dupa marimea activelor, intrecand BRD
Volksbank are active de aproximativ 12,5 miliarde lei (2,88 miliarde euro), in timp ce Banca Transilvania a ajuns la active de 34 miliarde, astfel ca impreuna ar detine in total 46,5 miliarde lei, fata de cele 43,5 miliarde lei la cat au scazut activele BRD in septembrie 2014.
Stocul de credite este de 1,9 miliarde de euro, cea mai mare parte in franci elvetieni, credite care au produs mari probleme bancii dupa criza, din cauza aprecierii puternice a francului fata de leu si implicit dublarea ratelor la credite, multi clienti nemaputand sa le ramburseze.
In consecinta, banca a inceput sa faca pierderi importante, care numai anul trecut s-au ridicat la 103,6 milioane euro, dupa ce in 2012 a pierdut 170 de milioane de euro.
Volksbank a raportat anul trecut pierderi de 103,6 milioane euro, dupa ce in acest an a vandut un pachet de credite neperformante in valoare de o jumatate de miliard de euro.
Volksbank a angajat banca de investitii Rotschild pentru gasirea unui cumparator pana la finalul anului viitor, o conditie impusa de autoritatile europene in schimbul acordarii unui ajutor pentru salvarea bancii austriece de la faliment dupa izbucnirea crizei.
Volksbank are de rambursat bancii-mama din Austria o linie de credit in valoare de 900 milioane euro. Banca a constituit anul trecut un provizion in valoare de 62 milioane euro pentru pierderile anticipate in urma vanzarii bancii.
Tot in vederea vanzarii, Volksbank a fost recapitalizata cu 128 milioane euro in acest an, dupa un aport de capital de 60 milioane euro anul trecut.
