Fiind un economist liberal, cu siguranta ca Mugur Isarescu nu l-a votat astazi pe socialistul Victor Ponta, desi a fost sustinut de premier pentru al cincilea mandat la BNR. Insa adevaratele alegeri pentru guvernator vor fi marti, cand va trebui sa voteze in cadrul Consiliului de Administratie daca scade dobanda sub 3%, asa cum a sugerat Ponta saptamana trecuta.

Daca se va decide scaderea dobanzii, Isarescu va fi nevoit sa ne demonstreze cu o foarte mare elocventa ca decizia noului CA al BNR format din 9 membri, dintre care 3 numiti recent de PSD, este fundamentata economic si nu politic, astfel incat publicul sa nu ramana cu senzatia ca reduta independentei BNR a cazut.

Daca BNR nu va reduce dobanda, asa cum a sugerat Ponta, atunci decizia in sine este dovada independentei bancii centrale de presiunile politicienilor.

In schimb, daca va exista o hotarare de diminuare a dobanzii, chiar daca aceasta este justificata economic, si asa cum previzioneaza majoritatea analistilor, Isarescu va trebui sa fie foarte convingator in a explica publicului ca in luarea deciziei nu s-a tinut cont de declaratia lui Ponta ci doar de mandatul legal al bancii centale, de a mentine stabilitatea preturilor si pe cea financiara, presupunand ca acesta este adevarul.

Mai cu seama ca unii economisti sunt convinsi ca o ajustare a dobanzii ar fi facuta mai degraba din considerente politice decat economice.

Independenta BNR este garantata de lege

In statutul BNR se arata urmatoarele: “În îndeplinirea atribuţiilor, BNR şi membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate.”

“Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor”, se arata in Legea nr.312 privind Statutul BNR.

In aceeasi lege se spune ca “Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.”

Ce inseamna asta: ca BNR poate sa ajute politica economica a guvernul Ponta de a sprijini sectorul IMM-urilor, oferindu-le credite cu costuri mai reduse, prin reducerea ratei de referinta a BNR, dupa cum a declarat premierul, dar numai daca prin reducerea dobanzii nu este afectata stabilitatea preturilor, adica inflatia.

Si astfel am ajuns la problema pe care Isarescu trebuie sa ne-o explice extrem de elocvent, si anume ce a stat in spatele deciziei cu privire la dobanda, oricare va fi aceasta.

Cum se motiveaza scaderea dobanzii

De exemplu, cu ocazia ultimei decizii de reducere a dobanzii, din 30 septembrie, in comunicatul BNR exista doua justificari a reducerii dobanzii:

1. Inflatia in scadere

“Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă plasarea în continuare a ratei anuale a inflaţiei la niveluri scăzute, pe o traiectorie inferioară celei prognozate anterior”, se arata chiar in prima fraza a comunicatului BNR.

2. Scaderea cresterii economice

“Ritmul anual al creșterii economice s-a încetinit”, se spune in a treia fraza a comunicatului BNR, in contextul in care “ dinamica reală a creditului total acordat sectorului neguvernamental (lei și valută) s-a menținut în teritoriu negativ”.

Argumente contra

Insa in acelasi comunicat al BNR apar si doua avertismente care indeamna la prudenta in ceea ce priveste scaderea dobanzii:

1. Inflatia mica nu e sigura

“Consolidarea pe termen mediu a traiectoriei inflaţiei aşteptate la valori semnificativ mai reduse decât cele proiectate anterior este deocamdată incertă”, se arata in comunicatul BNR.

Isarescu: O decizie privind rata dobanzii trebuie luata “cu foarte mare atentie

Ulterior, in cadrul briefing-ului de presa, guvernatorul Mugur Isarescu a precizat ca BNR a mentinut in acest an dobanda de politica monetara mai ridicata decat ar fi trebuit, din cauza incertitudinilor privind evolutia inflatiei.

“Avand in vedere deficitul de credibilitate legat de inflatie, am preferat sa ramanem cu dobanda undeva mai sus, in primavara am pastrat-o la 3,5%, ca sa fim siguri ca nu o coboram la 3% si pe urma o urcam. In perspectiva urmatoarelor 12 luni eu nu vad riscul sa majoram rata de politica monetara, dar nu pot sa exclud o asemenea posibilitate”, a spus Isarescu.

“Pentru ca nu suntem siguri de mentinerea inflatiei a la long pe o traiectorie semnificativ mai redusa, asa cum este in prezent, cred ca viitorul Consiliu de Administratie al BNR, daca va lua in viitor decizii cu privire la rata dobanzii, le va lua cu foarte mare atentie. Altminteri, celelalte decizii, cu privire la rezervele minime obligatorii, acolo pasii par sa fie mai clar definiti. Acolo avem niste termene si acolo chiar trebuie sa ne armonizam, nu putem sa intram in zona euro cu 16% rata rezervelor minime in valuta. Deci periodic, si cand conditiile vor fi prielnice, le vom reduce”, a mai spus guvernatorul.

2. Nevoia de stimulare a economisirii

“Implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, precum şi reluarea în condiţii prudenţiale a procesului de intermediere financiară, în paralel cu o remunerare adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea perspectivelor favorabile ale economiei româneşti, întărind astfel rezistenţa acesteia la şocuri externe”, se mai arata in comunicatul BNR.

Cu alte cuvinte, BNR vrea sa spuna ca nu trebuie descurajata economisirea interna prin reducerea dobanzilor prea jos, in contextul in care banca centrala este in favoarea unei reluari a creditarii mai degraba prudententa decat rapida.

Cum se va vota la BNR?

Ramane de vazut asadar cat de mult vor cantari in decizia de marti voturile celor 3 noi membri in CA-ul BNR, numiti recent de catre PSD, si anume Daianu, Gherghina si Voinea.

[2]

Din conducerea BNR mai fac parte Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, fost vicepresedinte al PSD, viceguvernatorul Bogdan Olteanu, fost vicepresedinte la PNL, precum si alti trei membri low-profile: Virgiliu Stoenescu, un apropiat al lui Isarescu, Agnes Nagy (reprezentanta UDMR, in conducerea BNR din decembrie 1998) si Marin Dinu.

Balanta puterilor in CA-ul BNR este asadar urmatoarea: 4 oameni (Georgescu, Voinea, Daianu si Gherghina) despre care se poate spune ca sustin politica PSD in BNR, doi reprezentanti ai opozitiei, (Olteanu si Nagy) si 2 membri despre care se poate spune ca sunt independenti (Stoenescu si Dinu).

Se poate spune, asadar, ca in conducerea BNR exista un echilibru numeric din perspectiva simpatiilor politice, daca-i punem pe cei 2 independenti in tabara opozitiei si excluzandu-l pe Isarescu. In ceea ce priveste influenta persoanelor din CA-ul BNR, este clar ca balanta inclina in favoarea PSD, care are un prim-viceguvernator, Georgescu, si un viceguvernator, Voinea.

In final insa, fiecare membru in CA are un singur vot iar decizia privind rata dobanzii se adopta conform principiului majoritatii. In plus, guvernatorul are drept de veto, ceea ce inseamna ca se poate impotrivi unei decizii cu care nu este de acord.

Oare va fi nevoit guvernatorul sa-si foloseasca dreptul de veto? De aceea, probabil ca cea mai interesanta intrebare la briefing-ul de marti va fi: Cum au votat membrii CA pentru luarea deciziei de reducere sau mentinere a dobanzii?