Testul de stres este unul dintre instrumente utilizate pentru supravegherea bancilor, cu scopul de a afla cat de rezistenta este o banca, daca dispune de suficient capital pentru a rezista in cazul unor socuri severe, precum scaderea PIB-ului cu pana la 7% in 2016 si cresterea somajului cu 2,9%.
Testul de stres este, de fapt, lectia invatata si aplicata dupa 6 ani de la izbucnirea crizei financiare din 2008, cand o serie de mari banci americane si europene au falimentat sau au fost in pragul falimentului, fiind salvate de stat, cu bani publici, intrucut s-au dovedit “too big to fail”, adica prea mari pentru a fi lasate sa cada si sa provoace efecte nebanuite la toate nivelurile societatii.
Comparatia cu costructia unui pod
Autoritatile europene vor acum sa se asigure ca bancile nu vor mai pati inca o data acest lucru, in cazul in care apare o noua criza sau alte asa-zise socuri severe cu efecte adverse. Iar pentru aceasta, bancilor li se impun doua lucruri, exemplificate cu constructia unui pod: o fundatie (capital) suficient de solida, precum si o structura (active, adica imprumuturi) de calitate.
Cat de solide trebuie sa fie picioarele unui pod pentru a rezista la un cutremur, sau de cat capital au nevoie bancile pentru a nu avea probleme in cazul unei scaderi economice puternice, de exemplu de 5%, o stabilesc testele de stres.
Iar calitatea betonului podului, adica a activelor (creditelor) bancii, este analizata prin exercitiul de evaluare a activelor (Asset Quality Review – AQR), un fel de audit prin care au trecut si bancile romanesti in aceasta vara.
Cum se face concret un test de stres?
Mai intai se traseaza un scenariu de baza, cu prognozele obisnuite ale evolutiei economiei in urmatorii ani, in functie de care se stabileste un nivel minim de capital.
In acelasti timp se traseaza si un scenariu advers, pentru conditii de criza economica, cu scaderea PIB-ului, cresterea somajului, majoarea dobanzilor, scaderea pretului locuintelor, devalorizarea monedei nationale.
Astfel de crize provoaca bancilor pierderi, dupa cum am vazut si vedem in continuare si la bancile romanesti, intrucat oamenii ramasi fara serviciu nu-si mai pot plati ratele la credite, firmele intra in faliment si isi restrang activitatea, neplatindu-si, la randul lor, finantarile de la banci.
In aceste conditii, o banca trebuie sa dispuna de rezerve, adica de suficiente resurse proprii, capital necesar pentru a putea functiona si in aceste conditii de restriste, in care are mai putine venituri sau chiar pierderi.
Aceste scenarii adeverse sunt stabilite de creierele din Londra de la EBA, iar pe baza lor bancile isi fac calculele pentru a vedea de cat capital suplimentar au nevoie pentru a face fata unor potentiale socuri, calcule verificate de autoritatile de supraveghere, de BNR in cazul nostru.
Sa vedem ce prevad aceste doua scenarii:
Scenariul de baza ia in calcul prognozele Comisiei Europene privind evolutia PIB-ului economiei europene in urmatorii ani, respectiv de 1,5% in 2014, 2% in 2015 si 1,8% in 2016. In acest scenariu, rata de capital minima a bancilor trebuie sa fie de 8% in medie de-a lungul acestor 3 ani.
Scenariul advers reflecta “cele mai pertinente” amenintari la adresa sectorului bancar, precum cresterea dobanzilor titlurilor de stat la nivelul celor din tarile emergente precum si o criza in sectorul imobiliar comercial.
Scenariul prevede o scadere a PIB-ului european de 2,2% in 2014, 5,6% in 2015 si 7% in 2016. In aceste conditii, bancile ar trebui sa aiba o rata a capitalului de minim 5,5% in medie, pentru a putea sa functioneze in respectivele conditii adverse.
Seful supravegherii din cadrul EBA, Piers Haben, spune ca autoritatea vrea sa se asigure ca rezultatele acestor teste sunt facute publice in intregime, pentru toate cele 123 de mari grupuri bancare europene, astfel incat sectorul bancar sa devina mai credibil si transparent si in acelasi timp sa se intareasca disciplina financiara.
Ce rata minima de capital trebuie sa aiba bancile
Cel mai important indicator al testelor de stres este rata capitalului, care arata de cate resurse proprii dispune o banca in comparatie cu activele sale (creditele).
Astfel, daca in cazul scenariului advers, o banca are o rata a capitalului mai mica de 5,5%, atunci aceasta va trebui sa ia masuri imediate in vederea recapitalizarii.
Insa chiar daca o banca are o rata a capitalului de peste 5,5%, acesta va trebui sa adopte masuri de majorare a capitalului in urmatorii ani, pentru a se asigura ca este suficient de solida pentru a face fata unor socuri potentiale in urmatorii 3-4 ani.
[1]
Cum se calculeaza rata capitalului (solvabilitatea)
Rata capitalului este raportul dintre capitalul propriu al unei banci si activele sale ponderate (evaluate) la riscurile aferente creditelor date populatiei si firmelor.
Capitalul unei banci (Common Equity Tier 1 – CET 1), respectiv Capitalul de Rang 1 reprezinta capitalul disponibil imediat al unei banci in momentul testului de stres.
Expunerea totala, sau activele ponderate la risc (Risk Weighted Assets-RWA), reprezinta in principal creditele acordate de banca sau alte titluri financiare detinute, clasificate in functie de riscul pe care-l poarta. De exemplu, titlurile de stat au un risc redus, pe cand detinerile de actiuni sunt mult mai riscante. Un credit garantat este, de asemenea, mai putin riscant decat unul negarantat.
Tabelele testului de stres vor arata si impactul asupra ratei capitalului pe care-l vor avea anumiti indicatori ai bancilor, printre care: profitul operational inainte de constituirea provizioanelor pentru credite neperformante, reducerea valorii activelor financiare detinute de banca, efectele expunerilor pe titluri suverane, pierderile rezultate din detinerile de active nefinanciare, volumul expunerilor riscate.
[3]
Testul de rezistenta s-a facut pe indicatori verificati
Dar inainte a stabili cat de solida trebuie sa fie fundatia unui pod pentru ca acesta sa reziste unui cutremur, inginerii trebuie sa se asigure si ca betonul din care este facut piciorul unui pod are o calitate adecvata.
Asa a facut si EBA si autoritatile de supraveghere nationale cu activele bancilor, inainte de testul de stres. Au verificat calitatea activelor bancilor, pentru a putea realiza o estimare cat mai aproape de adevar a capitalului de care are nevoie fiecare banca.
Asta pentru ca volumul capitalului necesar depinde de cat de riscante sunt creditele bancilor: cu cat un credit este evaluat mai riscant, cu atat creste nevoia de capital pentru acoperirea potentialelor pierderi. Daca o banca raporteaza un risc mai mic pentru un credit decat in realitate, atunci aceasta s-ar putea sa nu dispuna de suficiente rezerve, in cazul in care, in conditii de criza, respectivul credit va produce pierderi mai mari decat cele estimate.
[2]
Scopul unei evaluari uniforme pentru toate bancile europene are ca scop identificarea punctelor vulnerabile existe in prezent si luarea unor masuri de reparare, astfel incat sa se recastige increderea in sistemul bancar european, iar bancile sa-si poata juca rolul lor in finantarea economiei, spune Piers Haben.
De ce este nevoie de un test de stres la nivelul UE
- Testul de stres la nivelul UE reprezinta o baza comuna ce poate fi folosita de autoritatile de supraveghere din fiecare tara pentru evaluarea rezistentei bancilor la socuri importante, astfel incat sa poata adopta masuri in vederea atenuarii riscurilor.
- Cu o transparenta adecvata, testul la nivelul UE ajuta si la intarirea disciplinei financiare si la restabilirea increderii in sistemul bancar european.
- Aceasta presupune dezvaluirea unor date granulare, consistente si comparabile, care sa ilustreze cu sunt afectate bilanturile bancilor de diverse socuri.
- Exercitiul de evaluare la nivel UE nu are in vedere doar majorari de capital, ci si sa determine bancile sa-si revizuiasca planurile de recapitalizare. Acest efort contribuie la sporirea sigurantei depozitelor si la capacitatea bancilor de a credita economia reala, atat in perioade de crestere, cat si de scadere economica.
Cine si ce face
- Testul de stres la nivel european este initiat si coordonat de Autoritatea Bancara Europeana (EBA), in cooperare cu autoritatile nationale competente, Banca Centrala Europeana (BCE), Comitetul European de Risc Sistemic (CERS – ESRB) si de Comisia Europeana.
- EBA ofera autoritatilor nationale instrumentele necesare realizarii exercitiului, care include o metodologie comuna, precum si standarde de comparatie intre bancile europene.
- Bancile realizeaza primele calcule, iar apoi autoritatile de supraveghere, incluzand BCE la nivelul zonei euro, sunt responsabile de verificarea calitatii datelor si de luarea deciziilor adecvate privind supravegherea.
- EBA are si rolul de centru de diseminare a datelor aferente testului de stres pentru toate bancile din UE. Punerea in lumina a pietei bancare europene ca un intreg sporeste transparenta, intareste disciplina pietei si contribuie la stabilitatea financiara din Uniunea Europeana.
- Concret, un test de stres consta in evaluarea capitalului de care dispun bancile in doua situatii: in conditii normale, cele actuale, precum si intr-un scenariu advers care ofera o perspectiva asupra potentialelor vulnerabilitati, fara sa poata include insa toate evenimentele negative posibile.
Vezi aici si alte detalii despre testele de stres, pe site-ul EBA
