Standard&Poor's singura dintre cele trei mari agentii de rating care ne-a mentinut timp de 6 ani, dupa izbucnirea crizei din 2008, in categoria junk, nerecomandata investitorilor, categorie din care am fost scosi abia la mijlocul anului trecut, are acum niste aprecieri surprinzator de favorabile cu privire la evolutia economiei romaniei in urmatorii cinci ani.

Intr-un raport publicat vineri, in care a confirmat ratingurile Romaniei pentru datoriile pe termen scurt si lung in valuta si lei la BBB - / A-3, cu perspectiva stabila, S&P face o analiza a perspectivelor economiei romanesti in urmatorii cinci ani, in contextul alegerilor prezidentiale, finalizarea acordului cu FMI si riscurile geopolitice.

Iata cele mai importante trei aprecieri ale S&P in privinta economiei romanesti:

- Avansul PIB-ului României se va reduce la 2,2% în 2014, insa economia va avea o creștere reală in medie de 2,7% in perioada 2014-2017, cu o revenire graduala a cererii interne, în ciuda populației în scădere și cu inhibitori de creștere, cum ar fi slaba infrastructura; 

- deficitele publice se vor reduce treptat, guvernul isi va respecta tintele de deficit iar datoria publica va ramane la un nivel scazut, de numai 40% din PIB în 2017.

- Cursul de schimb se va aprecia, fiind justificat de creșterea productivității, determinand majorarea PIB-ului pe cap de locuitor;

Toate acestea in conditiile in care:

- Alegerile prezidențiale nu vor afecta performanța economică, desi este criticata alocarea cheltuielilor publice in ultimul trimestru; 

- Acordul stand-by de tip preventiv cu FMI, care a ancorat până acum politicile fiscale, va expira în 2015 și probabil nu va fi reînnoit, apreciaza S&P. Perspectiva de aderare a Romaniei la zona euro în 2019 s-ar putea dovedi o importanta ancoră pentru politicile fiscale în acest timp, dar nu este sigura. 

Agentia S&P a argumentat decizia de mentinere a ratingurilor cu perspectiva stabila prin faptul ca anticipeaza o crestere relativ puternica a PIB-ului Romaniei, in medie cu 2,7% in perioada 2014-2017, odata cu majorarea veniturilor populatiei datorita cresterii progresive a productivitatii.

Cresterea economica va ajuta in continuare la consolidarea bugetului public, adauga agentia de rating, precizand ca perspectiva stabila a economiei Romaniei este justificata de posibilitatea ca programele fiscale si de reforma sa evolueze peste asteptari, echilibrand riscul reizbucnirii dezechilibrelor externe.

Iata ce spune in continuare agentia de rating:

Justificarea deciziei de mentinere a ratigurilor

Ratingurile sunt susținute de nivelul redus si in scadere al datoriei externe, diminuarea deficitului guvernamental general si un nivel moderat al datoriei publice, pe fondul perspectivelor de crestere relativ puternica a economiei.

Pe de alta parte, ratingurile tarii sunt afectate de calitatea guvernarii, de nivelul relativ scazut al PIB-ului pe cap de locuitor, de 9.600 de dolari, precum si de nivelul inca ridicat, desi in scadere, al datoriei in valuta a sectorului privat, care poate constrânge politica monetară.

România a trecut printr-o recesiune tehnică în primul semestru al anului 2014, cu doua trimestre consecutive de contracție economică, cauzata în primul rând de reducerea investitiilor, ca efect al gradului redus de absorbtie a fondurilor UE.

În consecință, S&P estimeaza că avansul PIB-ului României se va reduce la 2,2% în 2014. Cu toate acestea, ne așteptăm la o creștere reală a PIB-ului Romaniei in medie de 2,7% in perioada 2014-2017, cu o revenire graduala a cererii interne, în ciuda populației în scădere și cu inhibitori de creștere, cum ar fi slaba infrastructura.

Riscurile care ar putea afecta cresterea economica

Riscurile aferente cresterii economice preconizate includ o rată in continuare scăzută a absorbtiei fondurilor UE, un mediu extern incert amplificat de riscuri geopolitice sau fluxuri de capital din investiții străine directe (ISD) mai reduse decat asteptarile.

Un alt risc ar putea fi o revenire mai slaba decât se anticipa a creditelor acordate sectorului privitat de catre sistemul bancar romanesc dominat de jucatori straini, in care rata creditelor neperformante este inca ridicata, la 17,2% din totalul creditelor.

O taxa suplimentara in anumite sectoare, precum impozitul special de 1,5% impus recent pe valoarea bruta a constructiilor, ar putea afecta de asemenea potențialul de creștere, prin reducerea stimulentelor pentru investitii.

O crestere a cererii interne este de natură să extindă deficitul de cont curent (CAD) în perioada 2014-2017, la niveluri de 2,5% -3.0% din PIB. S&P se așteapta ca deficitul să ramana mai redus decât nivelurile de dinaintea crizei, reflectând o îmbunătățire a eficienței energetice și cresterea treptata a valorii adăugate din buzunarele firmelor din sectorul exporturilor în expansiune in România.

În 2013, intrările nete de investiții străine directe și de capital au fost de 4 ori mai mari decat deficitul de cont curent de 1,1% din PIB-ul Romaniei, în timp ce datoria externă brută a scăzut iar rezerve valutare au crescut.

S&P estimeaza că în perioada 2014-2017, deficitul de cont curent al României va fi supra-finanțat de excedentele din contul de capital și contul financiar: acesta din urmă reflectă continuarea intrarilor de fluxuri de investitii straine si împrumuturi ale sectorul public și privat, iar pe de alta parte ieșiri nete mai mici din sectorul financiar.

Cu o cotă mai mare de finanțare din surse care nu creeaza datorii, datoria externa a Romaniei va continua să scadă in urmatorii 5 ani, anticipeaza S&P.

Acumularea implicita de rezerve poate duce la aprecierea cursului de schimb, pe care S&P o apreciaza ca fiind posibil justificata de creșterea productivității. Ceea ce va duce la cresterea averii tarii, măsurată in PIB pe cap de locuitor, in dolari.

Începând cu anul 2009, factorii de decizie politică din România au consolidat finanțele publice, reducand deficitul fiscal la 2,3% din PIB în 2013, de la la 9,0% în 2009.

In timp ce guvernul a impus masuri prociclice dure de reducere a cheltuielilor in ultimii 5 ani, imbunatatirea indicatorilor fiscali s-a datorat in mare parte unei creșteri a PIB-ului nominal mediu in perioada 2009-2013 de 4,1% (și aproape 6,0% pentru perioada 2010-2013), comparativ cu media UE-28 de doar 0,8%.

Programarea cheltuielilor pentru finalul anului inseamna alocarea de slaba calitate a resurselor publice

S&P considera ca guvernul român va atinge tinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB pentru 2014. “Cu toate acestea, observăm că cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare din acest an par a fi programate pentru ultimul trimestru, ceea ce ar putea insemna o alocare de slaba calitate a resurselor publice", noteaza agentia.

Pentru 2015, în absența oricăror masuri clare de compensare a reducerii incasarilor din scaderea de 5% a taxei pe contributiile sociale, S&P considera ca deficitul public general va urca la 2% din PIB, față de ținta de 1,4%. Pe termen mediu, obiectivul guvernului de reducere în continuare a deficitului va fi ajutat de o revenire a cererii interne.

Calitatea cheltuirii banilor publici este sub nivelul optim

Agentia de rating S&P precizeaza ca desi nu anticipeaza o majorare importanta a deficitelor fiscale ale Romaniei in urmatorii 5 ani, nivelul calitatii cheltuirii banilor publici este sub nivelul optim. Dovada: România nu a reusit sa cheltuie eficient si efectiv cele 23 miliarde de euro (15% din PIB) din fondurile UE post-aderare alocate pentru perioada 2009-2013.

Acest lucru a fost cauzat atât de constrângerile fiscale cu privire la co-finanțarea proiectelor, dar și, mai important, de slaba capacitate administrativă.

Disparitățile economice regionale în România rămân substanțial de ridicate, în parte din cauza legăturilor feroviare și rutiere limitate. În multe cazuri, infrastructura de slaba calitate a cauzat scaderea investitiilor in sectorul privat,ceea ce a afectat cresterea economica.

Acordul cu FMI probabil nu va fi reiinoit

Acordul stand-by de tip preventiv cu FMI, care a ancorat până acum politicile fiscale, va expira în 2015 și probabil nu va fi reînnoit. Perspectiva de aderare a Romaniei la zona euro în 2019 s-ar putea dovedi o importanta ancoră pentru politicile fiscale în acest timp, dar nu este sigura.

Prognoza S&P privind reducerea treptata a deficitelor publice se bazeaza pe asteptarile privind mentinerea datoriei publice la niveluri similare în următorii trei ani, cu o datoria publică brută de numai 40% din PIB în 2017. Circa 60% din datoria publice bruta este în valută, ceea ce indică o anumită vulnerabilitate la fluctuațiile nefavorabile ale cursului de schimb.

Deși România se bucură de un regim de curs de schimb liber controlat (managed-float), politica monetară rămâne constrânsa de ponderea relativ mare de valuta din economie, mai ales în creditarea bancară. Insa euroizarea va continua să scadă, ajutata de masurile BNR, precum menținerea rezervelor minime obligatorii mai mari pentru împrumuturile în valută străină.

Desi S&P nu se așteapta ca viitoarele alegeri prezidențiale să afecteze performanța economică, agentia continua sa aprecieze cadrul de guvernanță din România ca fiind un element negativ care afecteaza ratingul tarii.

Pe de alta parte, riscurile geopolitice din zona vor fi controlate, intrucat legăturile economice ale României cu Ucraina și Rusia rămân destul de limitate (de exemplu, exporturile și importurile din aceste tari reprezinta mai puțin de 5% din totalul exporturilor și importuri) și nu se anticipeaza implicații de securitate directe.

In aceste conditii, perspectiva stabila a ratingului Romanie acordata de S&P indica faptul ca riscurile in crestere si in scadere pentru ratingul pe termen lung sunt relativ echilibrate.

Agentia mentioneaza ca ar putea majora ratingul Romaniei în cazul în care programul de consolidare bugetară, reforma finanțelor publice și restructurarea întreprinderilor publice este implementat cu succes, fără a fi schimbate tendințele actuale în ceea ce privește dezechilibrele externe și stabilitatea sectorului financiar.

Agentia spune ca ar putea reduce ratingurile dacă reapar dezechilibrele externe ale României, daca scade stabilitatea sectorului financiar sau daca deficitele bugetare se extind în mod semnificativ.

Vezi in CLUBUL BANCHERILOR analiza Standard&Poors's privind economia Romaniei