Dupa ce BNR a mentinut timp de o jumatate de an un exces de lichiditate pe piata bancara, cu scopul de diminua nivelul dobanzilor interbancare si cresterea creditarii in lei, acum banca centrala pare a-si schimba strategia, urmarind sa readuca dobanzile aproape de rata de referinta, incurajand si economisirea, dupa ce a stimulat creditarea in lei. Asta daca nu cumva asistam la fenomene temporare cauzate de actiunile jucatorilor straini pe piata valutara.
Tendintele sunt insa evidente. Creditarea in lei a accelerat in ultimele luni conform asteptarilor BNR, afectand insa economisirea, dobanzile la depozite coborand spre 2% si nemaifiind atractive.
In acelasi timp, BNR va fi nevoita, cel mai probabil, sa scada in continuare dobanda de referinta, chiar sub 3%, in contextul mentinerii unei inflatii la niveluri joase.
Asa incat nu mai avem nevoie de dobanzi pe piata interbancara cu mult mai mici decat rata de politica monetara, si implicit nici exces de lichiditate. Asa se face ca piata bancara a trecut de la surplus la exces de lichiditate, consecinta fiind o crestere a dobanzilor overnight de la 2,6% la inceputul lunii la 3,7% astazi.
Si dobanzile la termene mai lungi, dupa care se seteaza dobanzile la creditele acordate de banci, au crescut in aceasta luna: ROBOR la 3 luni a avansat de la 2,38% la 2,90% iar ROBOR la 6 luni de la 2,67% la 2,95%. Dobanzile pietei interbancare revin astfel mai aproape de nivelul ratei de referinta, de 3,25%, asa cum se intampla in urma cu 5 luni (vezi grafic).
Pentru a nu lasa bancile fara resurse, BNR a organizat astazi o operatiune repo (se pare de urgenta, intrucat aceste operatiuni au loc de obicei lunea) prin care a imprumutat 8 banci cu suma de 1,3 miliarde euro, la termen de 7 zile, aceasta fiind prima operatiune de acest fel de la finalul lunii aprilie, cand suma imprumutata de BNR a fost de 600 milioane lei.
Bancile au avut deficit de lichiditate in luna septembrie, estimeaza analistii ING, ceea ce inseamna ca dobanzile pietei interbancare se vor recalibra la nivelul dobanzii de politica monetara, de 3,25%, cu care bancile se imprumuta in cadrul operatiunilor repo.
Este posibil insa ca deficitul de lichiditate sa fie temporar, cauzat de miscarile jucatorilor straini sau de catre operatiuni ale Trezoreriei, in conditiile in care Ministerul Finantelor dispune de volume ridicate de lichiditati ce pot afecta pozitiv sau negativ si pozitiile de lichiditate de pe piata bancilor, prin intermediul carora se efectueaza platile.
BNR, martie 2014: situatia favorabila a lichiditatii stimuleaza creditarea
In comunicatul din 28 martie 2014, dupa decizia de mentinere a dobanzii la 3,5%, BNR preciza urmatoarele cu privire la lichiditatea sistemului bancar:
"Lichiditatea în sistemul bancar a înregistrat fluctuaţii, manifestându-se o tendinţă de surplus, ceea ce a determinat menţinerea ratelor de dobândă pe piaţa monetară, cu precădere a celor pe termen scurt, sub nivelul celei de politică monetară.
Situaţia favorabilă a lichidităţii, scăderea dobânzilor la creditele noi ca efect al reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară şi îmbunătăţirea evoluţiei împrumuturilor în monedă naţională creează premise suplimentare pentru o redresare a creditării sectorului privat. Cu toate acestea, dinamica împrumuturilor acordate acestui sector rămâne lentă pe fondul scăderii semnificative a volumului creditului în valută."
BNR, doua luni mai tarziu, 6 mai 2014: dobanzile pietei interbancare determina ajustarea costului creditelor bancare
Doua luni mai tarziu, la sedinta din 6 mai 2014, BNR a decis mentinerea in continuare a doanzii la 3,5% si gestionarea adecvata a lichiditatii, mentionand ca dobanzile de pe piata interbancara oscileaza in apropierea dobanzii de referinta, permitand scaderea in continuare a dobanzilor la credite:
"Se remarcă accentuarea ritmului de creştere în termeni reali a împrumuturilor în monedă naţională concomitent cu adâncirea dinamicii negative a creditelor în valută, creşterea creditării totale a sectorului neguvernamental plasându-se astfel în continuare în teritoriu negativ. Ponderea împrumuturilor în valută în soldul creditului acordat sectorului privat a coborât sub nivelul de 60 la sută (59,5 la sută) pentru prima dată în ultimii cinci ani, fiind de natură să contribuie la consolidarea mecanismului de transmisie a politicii monetare.
Ratele dobânzilor pe piaţa monetară, în special cele utilizate drept reper în cadrul contractelor de împrumut, oscilează în proximitatea ratei dobânzii de politică monetară, ceea ce a permis ajustarea în continuare a ratelor dobânzilor pentru creditele noi."
BNR, 1 iulie 2014: Surplusul de lichiditate provoaca reducerea dobanzilor sub rata de referinta. Primul semnal de ingrijorare cu privire la economisire
In sedinta din 1 iulie, BNR a mentinut inca o data dobanda la 3,5%, dar a redus nivelul rezervelor minime obligatorii in valuta cu doua puncte procentuale, de la 18% la 16%, mentinand nivelul rezervelor in lei.
In privinta lichiditatii, BNR mentioneaza urmatoarele: "Piaţa monetară relevă creşterea surplusului net de lichiditate, ratele dobânzilor interbancare înregistrând niveluri sub rata dobânzii de politică monetară."
BNR mai arata, in aceasi timp, ca a accelat creditarea in lei, subliniind insa faptul ca este importanta consolidarea economisirii interne pe termen mediu, in contextul reducerii expunerilor bancilor straine:
"Creditul total acordat sectorului privat, a continuat să înregistreze un ritm anual negativ pe fondul evoluţiei divergente a componentelor sale. Se remarcă astfel accelerarea dinamicii pozitive a împrumuturilor în monedă naţională, stimulată şi de scăderea ratelor dobânzilor la creditele noi reflectând reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară. În acelaşi timp, este de consemnat contracţia de durată a creditului în valută a cărui pondere în total a coborât la nivelul de 58,6 la sută, de la 62,4 la sută în iunie 2013.
Refacerea graduală a economisirii a continuat, consolidarea acestei tendinţe pe termen mediu fiind importantă prin prisma accentuării procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră şi a nevoii de a asigura surse stabile de finanţare pentru revenirea creditării."
BNR, 4 august 2014: Este esentiala remunerarea adecvata a depozitelor
La ultima sedinta din 4 august, BNR a decis sa scada dobanda la 3,25%, din cauza reducerii inflatiei cu mult peste asteptari, evolutie apreciata drept conjuncturala, cauzata de preturile alimentare volatile si aprecierea leului).
BNR reafirma tendinta de accelerare a creditarii in lei, mentionand ca a atins maximul ultimilor cinci ani, precizand insa ca este esentiala si remunerarea adecvata a depozitelor bancare:
"Reluarea, în conditii prudentiale, a procesului de intermediere financiară în paralel cu o remunerare adecvată a depozitelor bancare de natură a încuraja economisirea internă sunt esenţiale pentru consolidarea perspectivelor favorabile ale economiei româneşti, întărind astfel rezistenţa acesteia la şocuri externe."
"Dinamica anuală a creditului total acordat sectorului privat a continuat să se adâncească în teritoriul negativ, exclusiv pe seama accentuării contracţiei componentei sale în valută, în condiţiile în care creditele în monedă naţională şi-au accelerat ritmul anual de creştere în termeni reali (acesta atingând, în luna iunie maximul ultimilor cinci ani). Prin urmare, ponderea împrumuturilor în valută în soldul creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă până la nivelul de 58 la sută la sfârșitul lunii iunie 2014, de la 62 la sută în iunie 2013, evoluţia fiind de natură să contribuie la consolidarea mecanismului de transmisie a politicii monetare", mai arata BNR.
Dobanzile pietei interbancare, din nou la nivelul dobanzii de referinta
In concluzie, se pare ca BNR nu mai este dispusa sa mentina un exces de lichiditate pe piata bancara cu scopul reducerii dobanzilor, intrucat acest obiectiv a fost atins, prin reducerea dobanzilor la credite si cresterea creditarii in lei.
Mai ales ca in noul context cu inflatie redusa, BNR ar putea fi nevoita sa scada in continuare dobanda de politica monetara mai mult decat anticipa initial, chiar sub 3%, conform opiniei analistilor bancari.
De aceea, readucerea dobanzilor pietei interbancare in apropierea dobanzii de referinta este un proces firesc.
