Asociatia Romana a Bancilor (ARB), care reprezinta toate bancile romanesti in fata autoritatilor, precum si Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), o asociatie nou-infiintata din care fac parte 6 dintre cele mai mari banci, spun ca au nevoie de cel putin 12 luni si de costuri considerabile pentru a implementa un sistem de afisare a comisioanelor la ATM-uri, dar numai pentru operatiunile cu cardurile emise de aceeasi banca, nu si de cele emise de alte banci, inclusiv cele din alte tari, asa cum cere ANPC.

La finalul lunii august, ANPC a afisat pe propriul site, pentru dezbatere publica, un ordin prin care bancile vor fi obligate sa afiseze la ATM-uri toate comisioanele si costurile aferente operatiunilor cu cardurile de debit si de credit. (Vezi aici detalii privind cerintele ANPC)

ANPC a stabilit ca perioada de consultare si de transmitere a notificarilor din partea bancilor sa fie intre 1 septembrie si 11 septembrie, termen apreciat de Patronatul Bancar ca fiind prea scurt.

Astazi, la o zi dupa expirarea acestui termen, Patronatul Bancar (CPBR-Consiliul Patronatelor Bancare din Romania) a emis un comunicat in care anunta ca in data de 11 septembrie a cerut ANPC prelungirea cu 6 saptamani a perioadei de consultare pentru proiectul de ordin al ANPC, precum si initierea de discutii pentru gasirea celor mai bune solutii de implementare a proiectului.

La randul sau, ARB a transmis la ANPC, in data de 8 septembrie. opiniile culese de la toate bancile cu privire la acest proiect, urmand ca saptamana viitoare sa aiba loc primele consultari cu reprezentantii ANPC pentru analizarea problemelor privind afisarea comisioanelor la ATM-uri.

Printre principalele probleme ridicate de reprezentantii bancherilor se afla costurile ridicate necesare modificarii programelor software, achizitia de programe noi sau chiar inlocuirea unor ATM-uri, pentru a corespunde tuturor cerintelor ANPC.

De asemenea, unele cerinte ale ANPC sunt foarte greu, daca nu imposibil de realizat, in principal din motive tehnice, dar si legale, cum ar fi afisarea la ATM a comisioanelor pentru un card emis de o banca din strainatate sau chiar pentru cardurile altor banci din Romania, in conditiile in care intre banci nu exista o legatura si o comunicare directa cu privire la costurile serviciilor practicate de fiecare dintre ele, din motive concurentiale si de confidentialitate a informatiilor despre clieti.

De asemenea, comisioanele se schimba destul de frecvent, astfel ca ar fi necesara o legatura in timp real intre toate bancile, ceea ce este dificil, daca nu imposibil de realizat din punct de vedere tehnic.

Dar chiar si afisarea la ATM-uri a comisioanelor doar pentru propriile carduri ar presupune investitii considerabile aferente modificarii programelor software si chiar a inlocuirii unor bancomate, spun bancile.

Iar tipul necesar pentru implementarea acestei masuri ar fi de minim 12 luni.

O alta cerinta foarte greu de realizat este cea referitoare la stabilirea unui termen pentru restituirea unui card blocat sau retinut automat de ATM-uri, din diverse motive, precum suspiciuni de frauda sau defectiuni tehnice, intrucat bancile si organizatiile de carduri Visa si MasterCard, impreuna cu politia, deruleaza o procedura complexa de analiza a cauzelor pentru care a avut loc o frauda, iar abia dupa ce s-a rezolvat respectiva problema cardul poate fi restituit clientului.

In ceea ce priveste un card blocat intr-un ATM al altei banci, aceasta nu poate returna cardul direct clientului, ci doar prin intermediul bancii care a emis respectivul card, astfel ca este, de asemenea, greu de stabilit un termen maxim pentru aceasta procedura.

De aceea, reprezentantii bancherilor doresc sa gaseasca, impreuna cu ANPC, cele mai potrivite solutii pentru implementarea acestei masuri, in vederea cresterii transparentei serviciilor bancare aferente cardurilor, dar si pentru a se evita, in acelasi timp, costurile ridicate ce le presupune o astfel de masura, astfel incat acestea sa nu fie transferate, in final, clientilor bancilor.

Iata comunicatul CPBR:

CPBR solicita prelungirea consultarii la proiectul de Ordin al ANPC

Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) a notificat Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, cerand organizarea cat mai grabnica de consultari ample cu reprezentantii sai si ai comunitatii bancare, concomitent cu prelungirea termenului de consultare publica privind proiectul de Ordin care stipuleaza noi cerinte de afisare ale comisioanelor si a altor operatiuni la ATM-uri.  

In notificarea remisa ANPC joi, 11 septembrie, cat si in solicitarile premergatoare acesteia pentru organizarea de consultari, CPBR a insistat asupra faptului ca ANPC si comunitatea bancara trebuie sa gaseasca impreuna cele mai realiste solutii de implementare ale proiectului din punctul de vedere al cresterii transparentei, insa si pentru evitarea cresterii semnificative a costurilor la consumatorul final si a distorsiunilor de natura concurentiala.

Totodata, CPBR a relevat faptul ca proiectul de Ordin nu va putea fi implementat in forma sa actuala atat din considerente legale cat si din ratiuni ce tin de limitarile tehnice si practice ale arhitecturii sistemului de ATM-uri atat la nivel national cat si international, motiv pentru care a cerut modificarea formei actuale a proiectului pe baza de consultari.

In acest sens, CPBR si-a manifestat si disponibilitatea de a conlucra cu ANPC inclusiv pentru elaborarea unui studiu de impact, cat si pentru termene realiste de implementare a formei finale a Ordinului.  

Concret, CPBR a enumerat printre multe alte obstacole si faptul ca afisarea comisioanelor in valoare absoluta la ATM-uri altele decat cele ale bancii emitente ar necesita schimbari inclusiv la nivelul sistemelor MasterCard si Visa si ar presupune ca orice banca din sistem cu retea ATM sa poata vedea in timp real comisioanele tuturor celorlalte.

In cazul cardurilor in valuta, situatia ar fi si mai complicata, deoarece exista diferente de curs valutar intre data tranzactiei si data decontarii efective, iar in cazul cardurilor de credit ar fi din nou imposibil de a comunica clientului care ar fi costul cu dobanda aferenta respectivei tranzactii.  

Mai mult, chiar dacă  taxele  și comisioanele standard ale bancilor sunt afisate în banci si disponibile pe site-urile bancilor, exista categorii de clienti care beneficiaza de conditii specifice, care ar fi supuse în egala masura eventualului schimb de informatii intre banci, ridicand probleme de natura practicilor anticoncurentiale, cat si de respectare a confidentialitatii  secretului bancar si comercial.

De asemenea, CPBR, pe baza informatiilor remise de catre bancile sale membre, a evidentiat faptul ca ar putea fi implementat cel mult un sistem de afisare al comisioanelor doar in cazul operatiunilor cu carduri desfasurate la ATM‐urile bancilor emitente, insa cu anumite limitari.

In aceasta situatie, bancile membre CPBR au anticipat ca va fi nevoie de un termen de cel putin 12 luni de la publicarea Ordinului si de costuri considerabile pentru a implementa chiar si numai acest sistem.  

Membrii CPBR sunt Banca Comerciala Romana, BRD  ‐ Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit‐Tiriac Bank, ING Bank Romania si Volksbank Romania. Cele sase banci care compun CPBR detin impreuna aproape 6 000 de ATM‐uri, reprezentand mai mult de jumatate din numarul total de circa 10 700 de bancomate de pe teritoriul Romaniei.   

Problemele ridicate de CPBR in notificarea trimisa ANPC:

CPBR: La acest moment in efortul nostru de a intelege si de a imagina transpunerea in practica a proiectului de Ordin, consideram ca poate fi vorba cel mult despre situatia ce presupune utilizarea cardurilor emise de o banca la propriile terminalele, având în vedere în special faptul că, în textul Ordinului, se vorbește in mod repetat despre “costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legatura cu contractul de prestari servicii.”

In cazul în care nu ar putea fi limitată doar la clienții bancii care a emis cardul, implementarea obligației de afișarea la ATM a costului fiecărei operațiuni în sumă exacta va trebui tratata si din punct de vedere a problemelor pe care le ridica in domeniul dreptului concurenței și al confidențialității/secretului bancar și comercial.

Astfel, dacă implementarea respectivei cerinte va presupune comunicarea sumei aferente comisioanelor unei banci catre alta banca - prin intermediul sistemelor uzitate ale organizatiilor de carduri VISA/Mastercard - în afara dificultăților tehnice inerente, din punct de vedere juridic apar nelamuriri din punct de vedere al practicilor anticoncurentiale în sensul unor potențiale înțelegeri indirecte asupra prețurilor.

Mai mult, chiar dacă taxele și comisioanele standard ale bancilor sunt afisate în banci si disponibile pe site-urile bancilor, exista categorii de clienti care beneficiaza de conditii specifice, care ar fi supuse în egală măsură eventualului schimb de informații între bănci.

Pe baza acelorași consideratii, apare astfel si problema respectarii confidentialitatii/secretului bancar și comercial.

Despre retinerea cardului la ATM

CPBR: In privinta obligatiilor de ”blocare/retinere a cardului la terminalul ATM propriu” si de indicare a unui termen, astfel cum este mentionat la art. 4 lit.a), consideram ca pot exista situatii in care consumatorului nu ii va putea fi restituit cardul respectiv, indiferent daca este sau nu client al bancii detinatoare sau proprietara a terminalului ATM in care acesta a fost blocat/retinut (ex: suspiciune de frauda).

De asemenea, daca cardul apartine unui client al altei banci, banca in al carei terminal ATM este retinut cardul nu va putea restitui, in nicio circumstanta, cardul capturat, ci in mod normal, clientul va trebui sa se adreseze bancii emitente. Aceasta comunica clientului motivul retinerii cardului.

Banca acceptatoare nu poate spune de ce a primit o instiintare de ”Pick-Up” de la emitent. Banca acceptatoare elibereaza cardul numai in urma instructiunilor bancii emitente. Prin urmare, banca detinatoare/proprietara a terminalului ATM utilizat de un client al altei banci nu poate preciza concret – in raport de toate situatiile care pot interveni - daca si in ce interval de timp va putea ajunge cardul in posesia titularului. Un termen general ar putea fi precizat doar in conditiile in care este vorba de un card emis de banca detinatoare/proprietara a terminalului ATM in care cardul a fost retinut/blocat, si doar in conditiile in care nu apar alte motive care sa impiedice banca sa actioneze astfel.

Comisioanele se pot afisa doar pentru cardurile emise in Romania

CPBR: Consideram necesar a fi clarificate si urmatoarele asecte:

- cerinta din proiectul de ordin impacteaza operatiunile la care clientului nu i se percepe comision (ex: plata factura)? Daca da, se dorește afișarea mesajului de comision zero?
- daca prevederile acestui Ordin se aplica numai pentru terminale ATM sau și pentru alte tipuri de terminale (cash-in);
- va putea fi afisat un mesaj unic pe terminalele de tip cash-in la care nu sunt percepute comisioane clientului?

In plus, consideram ca ar trebui prevazut si faptul ca aceste dispoziții nu se pot aplica decat cardurilor emise în Romania folosite pe ATM-uri de pe teritoriul Romaniei.

Sunt necesare costuri ce se vor reflecta in nivelul tarifelor, iar termenul de implementare necesar este de 12 luni

CPBR: Pornind de la prevederile art. 2, daca interpretarea este in sensul ca indiferent de tipul cardului - emis de institutia care detine terminalul ATM sau de un alt emitent, este obligatorie afisarea comisioanelor aferente anterior efectuarii tranzactiei, dand totodata clientului posibilitatea de a renunta la tranzactie fara alte costuri, trebuie sa mentionam urmatoarele:

Pentru a afisa pe ecranul ATM-ului comisionul aferent unei tranzactii cu un card emis de institutia care detine si ATM-ul sunt de asemenea necesare dezvoltari suplimentare, dezvoltari care implica selectarea unui furnizor de astfel de servicii, negocierea si incheierea contractului aferent, un termen de executare a obligatiilor contractuale si respectiv a realizarii dezvoltarilor impuse de prevederile legale si, pe cale de consecinta costuri suplimentare care se vor reflecta in viitor in nivelul tarifelor practicate de banci, in final cu impact negativ la clienti. In plus, daca ne raportam la data de implementare mentionata in cadrul proiectului de Ordin, respectiv 60 de zile, aceasta nu poate fi respectata, plecand de la cele mai sus mentionate, anticipand ca va fi nevoie de un termen de cel putin 12 luni de la publicare si de costuri considerabile pentru a implementa acest sistem.

La o primă vedere, desfasurarea de operatiuni in conditiile proiectului de Ordin de catre un client al unei banci la ATM-ul altei banci implică comunicarea catre acea bancă a sumei aferenta comisioanelor clientului (utilizand structura mesajelor schimbate prin intermediul VISA/MasterCard) astfel incat terminalul acelei bănci sa fie capabil sa afișeze corect informația. In acest sens, pentru a fi posibil un astfel de schimb de informații, ar trebui implicate și organizațiile internaționale de carduri în  vederea schimbării standardului actual utilizat la autorizarea unei tranzacții.

Afisarea comisioanelor altor banci nu se poate face pe baza actualei arhitecturi a sistemelor de carduri

CPBR: Pentru a afisa pe ecranul ATM-ului comisionul aferent unei tranzactii cu un card de debit sau de credit emis de un emitent diferit de proprietarul retelei de ATM-uri, ar trebui ca sistemele tuturor emitentilor de carduri si de acceptare la ATM sa fie interconectate, astfel incat sa permita ”citirea” in timp real a acestor comisioane la nivel de card, interconectare care practic nu poate fi realizata pe baza arhitecturii actuale a sistemelor de carduri. In plus, in eventualitatea setarii unor mesaje preliminare suplimentare, vor fi generate noi costuri de procesare a tranzactiilor, care vor trebui suportate de banci (emitenti si acceptatori) sau de clienti, timpul de efectuare al unei tranzactii va creste, iar posibilitatile de aparitie a a unor erori se vor amplifica, ceea ce va duce in final la insatisfactia clientilor.

La cardurile in valuta situatia se complica din cauza cursului valutar

CPBR: In cazul cardurilor in valuta, situatia devine si mai complicata, deoarece exista diferente de curs valutar intre cursul de la data realizarii tranzactiei si cel de la data decontarii efective a tranzactiei, prin urmare aceste costuri nu au cum sa fie comunicate clientului anterior realizarii operatiunii. Mai mult, calculul unui eventual comision de retragere de numerar se face in momentul postarii tranzactiei. In aceste conditii, nu exista nici o posibilitate tehnica de a comunica clientului in momentul autorizarii care este valoarea comisionului aplicat unei asemenea tranzactii (sau suma cu care va fi debitat contul clientului in momentul decontarii tranzactiei), mai ales in cazurile in care valoarea comisionului nu este fixa ci este influentata de suma tranzactiei.

La cardurile de credit este imposibil de aflat care este dobanda

CPBR: In cazul cardurilor de credit, deoarece clientul are posibilitatea de a opta pentru schimbarea ciclului de tranzactionare si/sau in functie de disciplina la plata a clientului, este imposibil a se comunica clientului in momentul efectuarii retragerii de numerar care ar putea fi dobanda aferenta respectivei tranzactii.

Recuperea cardului retinut la bancomat nu poate fi garantata

CPBR: Recuperarea cardului retinut de bancomat nu poate fi garantata clientului in momentul retinerii cardului. Procedurile de lucru prevad in primul rand o verificare legata de motivele retinerii cardului, urmand ca acesta sa fie remis clientului numai in situatia in care cardul a fost retinut din motive tehnice (ex.: nu este vorba de card declarat pierdut/furat).

Probleme de armonizare a legislatiei

CPBR: Credem ca trebuie tinut cont si de dispozitiile Legii nr 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative care stabilesc:

(i) modificarea actelor normative in vigoare trebuie realizata prin acte normative ulterioare de acelaşi nivel sau de nivel superior, respectiv la elaborarea proiectelor de ordine se va avea în vedere caracterul lor de acte subordonate ordonanţelor Guvernului şi altor acte de nivel superior;

(ii) obligativitatea integrarii oricarui proiect de act normativ in ansamblul legislatiei si unicitatea reglementarii in materie;

(iii) corelarea sa cu acte normative de nivel superior cu care se afla in conexiune;

(iv) proiectele actelor normative trebuie să realizeze o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite si

(v) trebuie avut in vedere si faptul ca operatiunile de plata efectuate de consumatori la ATM prin intermediul cardurilor, in raport cu banca proprietara/detinatoare a terminalului ATM, se incadreaza in categoria operatiunilor de plata singulare, asa cum acestea sunt definite in Cap III Operatiuni de plata singulara din Titlul III al OUG nr 113/2009 privind serviciile de plata; OUG 113/2009 stabileste deja in cuprinsul art 90 alin 2 ca ”In cazul în care un ordin de plata pentru o operatiune de plata singulara este transmis printr-un instrument de plata stabilit printr-un contract-cadru, prestatorul de servicii de plata nu are obligatia sa furnizeze sau sa puna la dispozitie informatii care au fost deja transmise utilizatorului serviciilor de plata în temeiul unui contract-cadru încheiat cu un alt prestator de servicii de plata sau care îi vor fi transmise în conformitate cu contractul-cadru respectiv.” Dispozitiile art 90 alin 2 ale OUG nr 113/2009 reprezinta transpunerea exacta in dreptul intern a dipozitiilor art 35 din Directiva CE 64/2007 privind serviciile de plata in cadrul pieţei interne.

Astfel, consideram ca documentul propus ar trebui sa contina dispozitii clare in legatura cu urmatoarele aspecte:

I. Daca actul normativ reprezeninta o modificare sau o completare a legislatiei in vigoare in materie, respectiv a OUG nr 113/2009 privind serviciile de plata:

a) Daca actul normativ reprezinta o modificare a OUG nr 113/2009, in conformitate cu normele privind elaborarea actelor normative, o ordonanta de urgenta se poate modifica doar prin acte normativ ulterioare de acelasi nivel sau de nivel superior (ordonanta sau lege). In cazul ordonantelor si legilor trebuie realizat un studiu de impact care sa contina inclusiv informatii privind dificultatile care ar putea aparea în procesul de punere in practica a reglementarilor propuse. In acest sens a se vedea si considerentele expuse mai jos care fac imposibila implementarea dispozitiilor ordinului in varianta propusa spre dezbatere;

b) In cazul in care actul normativ reprezinta o completare a OUG nr 113/2009, atunci textul documentului propus trebuie corelat cu dispozitiile exprese ale art 90 alin 2 ale OUG nr113/2009, respectiv costurile mentionate in proiect in art 1 pot fi doar cele percepute pentru utilizarea efectiva a terminalului ATM al unei banci.

II. Pentru ipoteza in care actul normativ propus reprezinta o modificare a OUG nr 113/2009, din cuprinsul sau nu rezulta daca are in vedere si operatiunile efectuate la terminalele ATM de catre clientii altei/altor banci decat cea/cele detinatoare sau in proprietatea careia/carora se afla terminalul ATM utilizat, fapt care genereaza urmatoarele neclaritati asupra intentiei legiuitorului:

a) In cazul in care cardul este utilizat chiar la terminalul ATM al bancii emitente, in contextul in care clientul cunoaste deja care sunt costurile operatiunilor de plata deoarece toate costurile sunt agreate prin contractul specific, practic obligatia de informare se dubleaza nejustificat, chiar daca prin contractul specific sunt evidentiate costurile pe tipul de operatiuni, iar in cazul afisarii pe display-ul terminalului ATM este vorba de un cost concret al operatiunii instructate/dorite a fi efectuate. A se vedea in acest sens dispozitiile OUG nr.113/2009 privind incheierea contractelor cadru de plati care trebuie sa includa ”pretul total pe care utilizatorul serviciilor de plata trebuie sa îl plateasca prestatorului de servicii de plata si, unde este cazul, defalcarea sumelor incluse în acesta; daca este cazul, rata dobânzii si cursul de schimb care urmeaza sa fie aplicate sau, în cazul în care urmeaza sa fie utilizate rata dobânzii de referinta si cursul de schimb de referinta, metoda de calcul al dobânzii efective, precum si data si indexul ori baza corespunzatoare pentru determinarea cursului de schimb de referinta sau a ratei dobânzii de referinta corespunzatoare;”

b) Intelesul sintagmei de la art. 1, respectiv ,,tuturor comisioanelor, taxelor si oricaror altor tipuri de costuri pe care trebuie sa le suporte consumatorul ...,, respectiv daca informarea ii vizeaza atat pe (i) clientii detinatori ai cardurilor emise de banca detinatoare/proprietara a terminalului ATM, cat si pe (ii) clientii care efectueaza operatiuni de plata la terminalele ATM ale altei banci decat cea emitenta a cardului. In aceasta din urma situatie – mentionata la pct.(ii), banca detinatoare/proprietara a terminalului ATM utilizat nu cunoaste costurile convenite prin contractul specific intre detinatorul unui card emis de o alta banca si respectiva banca emitenta, (cel mult poate fi avut in vedere un cost pentru utilizarea efectiva a terminalului ATM al unei alte banci care, in cazul unora din bancile din sistem este zero);