Dinu Patriciu, Dumnezeu sa-l ierte! a fost unul dintre cei mai acerbi critici constructivi ai BNR, in incercarea de a sustine dezvoltarea antreprenoriatului in Romania. In 2011, din postura de editorialist al ziarului pe care-l detinea, Adevarul, Patriciu l-a acuzat pe Isarescu de faptul ca "pazeste cu grija turma celor cativa dinozauri bancari" in loc sa permita dezvoltarea unui sistem de mici banci locale si cooperative de credit, dupa modelul Poloniei sau Germaniei, care sa poata credita firmele romanesti care s-au vazut lasate de izbeliste de marile banci straine nevoite sa se restructureze si sa-si retraga finantarile din tara, din cauza crizei.
"Speriată că ar pierde controlul, Banca Naţională păzeşte cu grijă turma celor câţiva dinozauri bancari. Nici nu-i trece prin cap să creeze un sistem simplu şi flexibil, permiţând apariţia micilor case de economii şi bănci locale, şi a altor instituţii de credit de mici dimensiuni. Totul e să creşti viteza de mişcare a capitalurilor", spunea Patriciu.
"Soluţia nu stă în finanţările, garanţiile sau subvenţiile acordate preferenţial de vreun guvern din banii contribuabililor, ci în dereglementarea sistemului bancar, în libertatea de a se crea instituţii de credit adaptate dimensiunilor şi nevoilor concrete ale economiei româneşti", adauga el, opinie de care si noi ne-am indoit la acea vreme, acceptand insa, ideea ca bancile mici s-ar putea dovedi mai flexibile decat cele mari.
Ca de obicei, BNR nu a acceptat insa nicio critica la adresa sa, astfel ca armata de consilieri a lui Isarescu i-a dat prompt replica lui Patriciu: "Astfel de instituţii se înfiinţează atunci când există iniţiativă, capital şi interese de afaceri, o cerinţă esenţială fiind respectarea criteriilor legale."
Reprezentantii BNR s-au facut insa ca uita de barierele ridicate impuse pentru infiintarea unei banci, precum si de stimulentele necesare pentru sustinerea unor initiative privind cladirea unui angrenaj de mici banci locale, cooperative de credite care sa sprijine micii intreprinzatori, dupa modelul Poloniei si Germaniei, sistem care s-a dovedit salutar in perioada de criza, fiind o alternativa la problemele marilor banci.
Patriciu a avut dreptate: avem nevoie de un sistem de mici banci locale
Patriciu a avut dreptate, intrucat dezintermedierea (deleveraging) este o problema de care se plange si acum guvernatorul Mugur Isarescu, acesta recunoscand ca ritmul redus de creditare, inca in teritoriu negativ, este cauzat in principal de retragerea finantarilor bancilor straine, nevoite sa se restructureze, si mai putin de costurile ridicate ale creditelor si de cererea scazuta.
Cu alte cuvinte, ne-ar fi facut foarte bine in aceste momente existenta unor banci romanesti locale, cooperative de credit, care sa sustina dezvoltarea afacerilor micilor antreprenori in aceste momente dificile. Banci care datorita relatiei foarte apropiate cu clientii lor, s-ar fi dovedit mult mai flexibile si mai disponibile in finantarea unor afaceri a caror soliditate sau fragilitate le cunosc mult mai bine decat niste sistem de scoring aplicate la nivel central de catre marile banci.
Pana la urma, validitatea criticilor lui Patriciu au fost demonstrate recent chiar de catre BNR, care a acceptat, insa nu din proprie initiativa, ci mai degraba fortata de imprejurari, infiintarea unor mici banci locale cu capital autohton. In urma problemelor avute de diverse mici banci straine, precum ATE Bank din Grecia sau Nextebank-MKB din Ungaria, BNR a acceptat transformarea acestora in mici banci locale detinute de doi oameni de afaceri: Dorinel Umbrarescu, prin nou-infiintata BRCI si Horia Manda, prin Patria Credit, un IFN care actioneaza pe plan local cu destul de mare succes.
Patriciu si-a facut banca din Georgia, daca n-a putut in Romania
Se pare ca Patriciu chiar ar fi vrut sa-si dezvolte propria banca in Romania, prin preluarea licentei Anglo-Romanian Bank, o subsidiara a BCR, dar dupa cate se pare BNR nu a fost de acord.
Astfel ca Patriciu a cumparat, la finalul lui 2009, o banca din Georgia, Liberty Bank, succesoarea fostei bănci de stat georgiene “AgroMretsvBank”, privatizată în 1995 şi rebotezată “Banca Populară a Georgiei” în 2002.
Patriciu a platit atunci 15 milioane de dolari pentru un pachet de 90% din actiunile bancii, restul fiind detinute de fostul prim-ministru al Georgiei, Lado Gurgenidze.
Liberty Bank avea in momentul preluarii active de 324 milioane euro, fiind atunci a sasea banca dupa marime din Georgia. In prezent, banca a ajuns a treia ca marime din Georgia, cu o cota de piata de 8,2% in iunie 2014 si active de 640 milioane, de doua ori mai multe.
Liberty Bank are cea mai mare retea de unitati din Georgia, are un numar de 1,4 milioane de clienti persoane fizice si 72.000 de firme, precum si 2,4 milioane de carduri.
Patriciu a reusit sa faca profit cu banca din Georgia dupa numai 9 luni de la preluare, moment in care aceasta avea pierderi. In toti anii care au urmat banca a ramas profitabila, iar in prima jumatate din acest an castigul a fost de 3,6 milioane euro. Cu alte cuvinte, o banca de succes.
Intr-un anunt postat pe propriul site, Libery Bank anunta moartea actionarului sau principal, Dinu Patriciu: Georgia a pierdut un investitor important, iar noi un sustinator si un prieten. (Vezi aici anuntul bancii)
Provocarea lui Patriciu ramane: avem sau nu nevoie de un sistem de banci locale?
De ce a ales Patriciu sa faca o banca in Georgia, si nu in Romania? Sa fi fost vorba de barierele impuse de BNR? Posibil. In declaratiile publice, Patriciu a invocat oportunitatile de afaceri mai favorabile din aceasta tara.
Sa nu uitam insa ca Patriciu s-a dovedit patriot atunci cand a fost vorba de alte afaceri, precum mass-media (ziarul Adevarul) sau comert (Mic.ro), cu care a dat faliment, ca sa nu mai amintim de Rompetrol.
Ramane, asadar, deschisa provocarea lansata in 2011 de Patriciu la adresa BNR: avem sau nu nevoie de un sistem de banci locale care sa sustina micile afaceri si care, la fel ca in Polonia sau Germania, sa se dovedeasca benefice in perioade de criza?
