Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, s-a dovedit tot mai nesigur in ultima perioada, dovada stand sirul de pariuri pierdute in privinta evolutiei dobanzilor, a inflatiei, a creditarii si, cel mai recent, a fluxurilor de capitaluri straine care ies si intra din tara in contextul crizelor din tarile vecine.

O nesiguranta care nu ajuta deloc banca centrala in obiectivele sale, si anume mentinerea increderii publicului in stabilitatea preturilor si cea financiara, intrucat arata mari incertitudini cu privire la evolutia indicatorilor urmariti de BNR.

1. Primul pariu pierdut: inflatia

Sa incepem cu primul pariu pierdut, si anume evolutia inflatiei. Chiar daca Mugur Isarescu a estimat o inflatie mult mai mare decat cea reala pentru finalul acestui an, adica 3,3%, in loc de doar 2,2% cat a devenit acum noua prognoza, asadar un pariu pierdut cu efecte pozitive, ceea ce deranjeaza este eroarea mare in estimare, care arunca asupra BNR o umbra de indoiala cu privire la increderea pe care o putem avea in asigurarea stabilitatii preturilor, principalul obiectiv al acestei institutii. Cu alte cuvinte, o eroare pozitiva s-ar putea transforma la fel de bine intr-una negativa, adica o crestere puternica a inflatiei, ceea ce nu inseamna deloc o stabilitate a preturilor.

2. Al doilea pariu pierdut: dobanda

BNR a mentinut neschimbata dobanda la 3,5% in acest an si Isarescu chiar a declarat ca este vorba de un nivel la care se simte confortabil, insa iata ca acum, odata cu scaderile neprevazute ale inflatiei, dobanda trebuie redusa din nou. Ba chiar Isarescu admite ca aceasta ar putea ajunge la 3%, in noile conditii ale inflatiei. Numai ca, avertizeaza el, BNR trebuie sa se uite acum mai atent la evolutiile externe, care afecteaza volatilitatea capitalurilor straine care intra in tara. Si astfel am ajuns la al treilea pariu pierdut...

3. Al treilea pariu pierdut: volatilitatea capitalurilor straine

Ca si in cazul inflatiei, si volatilitatea capitalurilor straine este un pariu pierdut cu efecte benefice, adica Romania a beneficiat, de pe urma crizei din Ucraina, de intrari puternice de capitaluri straine, neanticipate de Isarescu, spre deosebire de criza recenta din Turcia, cand capitalurile au plecat din tara.

"Eu nu mă aşteptam să avem asemenea intrări de capital după Ucraina. Probabil că n-am dovedit sufiecientă înţelepciune, că se mai întâmplă şi minuni din astea, să ai necazuri prin apropiere, pe lângă graniţă şi să te pomeneşti cu fluxui de capital. Uitaţi-vă la cât au crescut rezervele noastre, nu cele brute, indicatorul net, adică rezerve minus obligaţii. Rezerva netă a BNR a crescut, dacă nu mă înşel, cu vreo două milliarde de euro", a spus Isarescu.

4. Al patrulea si cel mai dureros: creditarea negativa

Ultimul si cel mai dureros pariu pierdut de Isarescu este mentinerea creditarii in teritoriu negativ, desi guvernatorul punea pariu in primavara ca imprumuturile vor intra pe teritoiu pozitiv in aceasta vara. Nu s-a intamplat, lucru subliniat si in comunicatul BNR de astazi. Motiv pentru care guvernatorul a facut din nou apel la banci sa scada in continuare dobanzile la credite si sa faca si mai mult, sa gaseasca proiectele finantabile.

"Solicităm băncilor să aibă viziune de data aceasta, să se apropie de clienți, să-și întărească baza de creditare și să lucreze împreună cu clienții la găsirea de proiecte viabile, să contribuie la găsirea de proiecte viabile. Chestia asta că nu sunt proiecte în România pare mai degrabă o scuză. Este și datoria lor să creeze business adevărat dacă lucrează cu clienții", a declarat Isărescu, in cadrul unui briefing de presa la BNR.