Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, apreciaza, la finalul unui comentariu despre posibila reducere de catre BNR a dobanzii de politica mentara in sedinta de luni, ca aceasta ar putea fi “doar unul dintre foarte putinii pasi intr-o directie pe care datele disponibile in prezent ne permit sa o identificam ca buna”.

Fiind ultima fraza dintr-un comentariu intitulat “Este nevoie de o reducere a ratei dobanzii”, Croitoru ne lasa sa ghicim doar care ar putea fi directia sugerata de el in care BNR ar putea sa faca, de acum incolo, foarte multi pasi.

Sa vedem asadar daca putem depista niscai repere ale acestei directii din comentariul lui Croitoru, care incepe prin a reliefa istoria politicii fiscale a guvernului si pe cea a politicii monetare a BNR in ultimii 5 ani de criza.

Astfel, Croitoru subliniaza ca politica fiscala a fost una prociclica dupa izbucnirea crizei, si nu anticiclica, cum ar fi fost mai bine si normal, din cauza problemelor structurale ale tarii: datorie mare si deficit bugetar, in contextul iesirilor de capital strain din tara. In consecinta, guvernul a trebuit sa ajusteze cei doi indicatori macroeconomici, prin taieri ale cheltuielilor bugetare, inclusiv scaderea salariilor bugetarilor si majorarea veniturilor prin cresterea TVA.

Masuri anticiclice care au adancit recesiunea, in loc ca guvernul sa fi adoptat o politica contraciclica, prin investitii majorate, pentru a ajuta economia in dificultate.

In acelasi timp, politica monetara a BNR a fost contraciclica, mentioneaza Croitoru, prin scaderea ratei de dobanda, ajunsa la un minim istoric de 3,5% in acest an, echilibrand intr-o anumita masura politica fiscala.

Iata insa ca in acest an, subliniaza Croitoru, pentru prima data in ultimul deceniu, si politica fiscala va deveni contraciclica, impulsul fiscal urmand a fi usor pozitiv, si nu negativ, tendinta ce ar putea ramane neschimbata in urmatorii ani, tendinta posibila datorita ajustarilor fiscale anterioare.

In acelasi timp, inflatia a scazut cu mult sub estimari si sub tinta BNR, de 2,5%, iar intrarile de capital strain se fac din nou simtite, punand presiune pe aprecierea leului.

Avem, asadar, doua tipuri de elemente care ar putea determina o actiune a BNR: pe de o parte, impulsul bugetar pozitiv, care ar putea stimula, de data aceasta, economia, insa marginal, dupa cum crede Croitoru. Cu alte cuvinte, ar putea suplini, macar partial, o dobanda mai ridicata a BNR. In acelasi timp, exista incertitudinile externe in contextul crizei din Ucraina si recuperarea inca lenta a economiei europene.

Acestia ar putea fi factorii care ar putea impiedica BNR sa nu reduca dobanda.

Iar pe de alta parte, Croitoru identifica 3 motive pentru scaderea dobanzii. Avem inflatia foarte mica si intrarile de capital strain destul de mari pentru a aprecia leul la un nivel artificial, adica nereflectand fundamentele economiei, ceea ce determina BNR sa intervina pentru a tempera aceasta apreciere.

Croitoru apreciaza ca intrarile de capital strain se vor mentine, in conditiile in care Fed-ul american nu va majora prea curand dobanzile. De aceea, BNR ar avea un motiv sa scada un continuare dobanda, pentru a mai descuraja aceste intrari de capitaluri speculative.

Un al doilea motiv al scaderii dobanzii este de a egaliza dobanda de politica monetara cu cea a pietei interbancare, BNR reducand astfel excesul de lichiditate mentinut in prezent pentru a determina reducerea dobanzilor bancilor comerciale, asadar un substitut al dobanzii de referinta, reducandu-se implicit si cheltuielile BNR cu sterilizarea lichiditatii.

Iar un al treilea motiv al reducerii dobanzii BNR ar fi stimularea economiei prin creditarea mai ieftina.

Si cu toate aceste argumente puternice in favoarea reducerii dobanzii, Croitoru spune ca “este dificil de anticipat daca o eventuala optiune pentru reducerea ratei dobanzii la intalnirea de luni a CA al BNR va marca inceputul unui nou ciclu de relaxari”. Dupa care urmeaza fraza: “Este posibil ca o eventuala reducere a ratei dobanzii sa fie doar unul dintre foarte putinii pasi intr-o directie pe care datele disponibile in prezent ne permit sa o identificam ca buna”.

Pare evident o contradictie de idei. Insa daca tinem cont doar de ultima fraza, care de obicei marcheaza concluzia unui comentariu, si tinand cont de statutul de insider al lui Croitoru in BNR, atunci este clar ca BNR pregateste nu doar reducerea dobanzii de luni, ci si alte masuri de relaxare a politicii monetare, dincolo de reducerea rezervelor minime obligatorii ale bancilor.