Înființarea unui Fond de investiții pentru dezvoltarea economiei, care să fie alimentat din banii obținuți din privatizări, controlat de manageri privați și care să poată investi maximum 49% din valoarea unui proiect, ar putea fi o alternativă de finanțare pentru marile proiecte naționale, a declarat marți președintele BCR Pensii, Lucian Anghel, citat de Agerpres, în cadrul evenimentului "Mugur Isărescu și invitații săi".

"Este o idee copiată din Polonia, cu o perioadă de implementare de 18 — 24 de luni. Fondul ar fi alimentat cu banii obținuți de stat din privatizări și din listări suplimentare pe Bursă. Noutatea în acest caz ar fi că nu trebuie să afecteze nici deficitul bugetar și nici datoria publică, dacă discutăm de împrumuturile pe care le-ar putea obține. Acest fond poate să investească în proiecte economice viabile, dar nu mai mult de 49% dintr-un proiect economic, deci restul de 51% trebuie adus de mediul privat, gen fonduri de pensii, BERD, BEI, IFC, sau alte surse de finanțare. De asemenea, Fondul este obligat să investească în proiecte economice care au o rentabilitate internă consistentă, iar Consiliul de Administrație este format, în majoritate, din membri din mediul privat", a explicat Anghel.

El a precizat că, în aceste condiții, în cazul Poloniei, Eurostat a acceptat ca toate investițiile pe care le face Fondul de dezvoltare să nu intre nici în deficitul bugetar și nici în datoria publică. Astfel, la un euro pe care statul îl investește, pe lângă faptul că nu este afectat deficitul, aduce cel puțin încă un euro în economie, a mai spus Anghel.

"Fondul poate investi între 20% și 49% dintr-un proiect. Am făcut un calcul estimativ, prin listarea unor companii sau privatizări putem discuta de circa trei miliarde de euro pe care statul român ar putea să îi obțină și să investească în acest fond care, la rândul lui, ar putea să capaciteze din economia privată, fonduri de pensii, între trei și nouă miliarde de euro. În total discutăm de investiții în economie între 6 și 12 miliarde de euro", a subliniat Lucian Anghel.

El a explicat că sunt proiecte care nu pot obține finanțare bancară, pentru că perioada de recuperare a investiției este foarte lungă, spre exemplu realizarea unui pod.

"Un astfel de fond ar putea face acest lucru. Dar trebuie schimbată și legislația, pentru a permite fondurilor de pensii să investească în astfel de proiecte", a mai spus Anghel.