Dobanzile negative din Europa ar putea alimenta din nou speculatiile imobiliare si crearea unor bule pe piata imobiliara, apreciaza guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

"Şi acum se vorbeşte de aceleaşi lucruri (investiţiile speculative în imobiliare - n.r.) cu dobânzile astea scăzute, bătând spre zero. Ecuaţia este simplă. Dacă omul care pune banul deoparte, vrea să fie avantajat cel puţin cu o dobândă mică, dar real pozitivă. Acum vede că e penalizat, cu dobânzi real negative. Unde se poate duce cu economisirea? O plasează în ceva care-i dă sentimentul că îi va creşte valoarea. Dar creşte până într-un punct. Care este punctul în orice speculaţie? Povestea aceea veche cu hainele împăratului...până când unul strigă: «împăratul este gol». După aceea se schimbă percepţia", a explicat Isărescu, citat de Mediafax.

"Am spus-o şi atunci (in 2008), că la Otopeni nu poate nimeni să spună dacă cineva vine să cumpere pământ în interes speculativ sau ca să stea acolo (...) Lucrurile se complică când încerci să obţii date mai sensibile. Ce ganduri aveţi cu investiţia, când faceţi investiţia propri-zisă, de unde luaţi banii?", a mai spus Isarescu.

Analizând structura investiţiilor străine din perioada 2005-2008 s-a dovedit că au fost foarte multe achiziţii de terenuri sau imobile realizate doar în scop speculativ, a precizat Isarescu, precizand ca este nevoie de o analiză mai detaliată a structurii fluxurilor de capital către România.

"Să ne amintim, că nu au trecut nici zece ani de atunci, cum România spunea în 2006, 2007, 2008 "avem investiții străine directe de 15 — 19 miliarde de euro, riscul este mic", pentru că în bună parte deficitul de cont curent era acoperit de aceste investiții. Mai veneau și băncile străine cu aflux de capital și asta explică paradoxul de până în 2008: aveam creștere de rezerve internaționale, deficitul de cont curent a ajuns la 14% din PIB, dar investițiile străine erau la 16%, 17% din PIB, la care se mai adăuga, cum vă spuneam, finanțarea bancară. Rezervele creșteau, economia duduia până la bubuială și cursul se aprecia. Am trăit cu toții această iluzie a intrărilor de capital", a spus Mugur Isărescu, citat de Agerpres. 

El a precizat că, la vremea respectivă, încrederea era dată de acest nivel al investițiilor străine directe și de faptul că investițiile la bursă, mai riscante, erau mici, nu erau prea multe investiții de portofoliu, și nici capitaluri speculative. "Și toate erau adevărate. Și, uitându-ne la datele statistice acum, care era problema? În ISD erau cuprinse inclusiv cumpărările de terenuri (...) dar s-au dovedit a avea mare caracter speculativ. Unii au venit, într-adevăr, să cumpere pământ ca să facă mari plantații agricole, dar puțini", a explicat Isărescu.