Inalta Curte de Casatie si Justitie va decide saptamana viitoare daca Horia Ciorcila, seful Bancii Transilvania, va fi condamnat pentru infractiunea de spalare de bani in cazul actiunilor vandute Bank of Cyprus, care se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani. Ieri a avut loc ultima infatisare a acestuia in fata instantei, pentru ultimul cuvant inaintea sentintei, in care a ales sa invoce in apararea sa riscul pe care o eventuala condamnare l-ar avea asupra bancii.

Primul aspect invocat de Ciorcila in ultimul cuvant acordat de instanta inainte ca aceasta sa ia o decizie in acest caz a fost mai degraba un avertisment cu privire la consecintele pe care o eventuala condamnare la inchisoare le-ar avea supra Bancii Transilvania, unde ocupa functia de presedinte al Consiliului de Administratie.

Ciorcila a precizat ca nu a dorit sa faca declaratii, in cursul procesului, despre situatia firmelor sale off-shore din Cipru, care au ajuns in 2009, din cauza crizei, in situatia de a fi executate silit de bancile de la care obtinuse credite de 80 de milioane de lei, respectiv Alpha Bank si Bank of Cyprus, pentru a nu-i fi afectata imaginea personala si cea a bancii. “Nu cred ca este normal sa se discute despre lucrurile acestea, pentru ca eu am pozitia pe care o am si poate fi un prejudiciu de imagine potential adus Bancii Transilvania.”

Ciorcila si avocatul sau au sugerat chiar ca acest prejudiciu de imagine asupra bancii ar putea fi asemanator cu situatia grea prin care a trecut Banca Transilvania la sfarsitul lui 2008, cand aceasta a fost victima unor “atacuri mediatice si informatice”, in urma carora banca a pierdut lichiditati importante si numai interventia BNR si o infuzie de capital din partea BERD au salvat-o.

Au incercat sa impresioneze instanta

Ciorcila a incercat sa impresioneze astfel instanta in conditiile in care procurorii au adus recent probe noi in acest dosar impotriva lui, probe inexistente in primele doua faze ale procesului, la instantele inferioare, unde a fost achitat.

Acum insa, este vorba de probe solide bazate pe un raport de investigatie complex al puternici firme de consultanta americana Alvarez&Marsal, realizat pentru banca centrala a Ciprului, raport din care rezulta ca Ciorcila, impreuna cu alte persoane din conducerea bancii, au incheiat un acord secret cu sefii Bank of Cyprus pentru ca aceasta sa preia o parte importanta din actiunile Bancii Transilvania.

In raport se arata ca Ciorcila a facut afacerea cu Bank of Cyprus in conditiile in care firmele sale off-shore din Cipru aveau credite luate de la banca cipriota inca din 2006, dar pe care nu le mai putea rambursa in 2009, din cauza crizei. Procurorii spun ca in urma tranzactiilor ascunse, Ciorcila ar fi castigat in jur de 21 de milioane de lei, suma pe care anchetatorii urmeaza sa o confiste daca seful Bancii Transilvania va fi condamnat.

Avocatul lui Ciorcila a spus, in fata instantei, ca procurorii au scos la iveala fapte “profund prejudiciabile” pentru Horia Ciorcila, care i-ar putea afecta atat imaginea acestuia, cat si pe cea a bancii.

Cand un presedinte de banca este executat silit...

“Cand un presedinte de banca are credite de 80 de milioane de euro si urmeaza sa fie executat silit, imaginea acestuia in mediul de business este afectata. De asemenea, exista riscul existentei unor consecinte negative asupra bancii Transilvania”, a spus avocatul lui Ciorcila.

Acesta a invocat si situatia grea prin care a trecut Banca Transilvania in 2008, in incercarea de a arata ce consecinte ar putea suferi banca in cazul unei condamnari a lui Ciorcila.

“La finalul lui 2008, Banca Transilvania a fost intr-o situatie foarte dificila, fiind victima unui puternic atac informatic in urma caruia au avut loc retrageri mari de lichiditati. Numai interventia BNR si un aport de capital substantial de la BERD, care este actionar majoritar in banca, au salvat atunci Banca Transilvania”, a spus avocatul lui Ciorcila.

Avocatul a mai sugerat ca o eventuala schimbare a lui Ciorcila de la conducerea bancii ar putea afecta serios banca, ceea ce nimeni nu si-ar dori.

“Inca exista riscul ca datorita acestui prejudiciu de imagine sa aiba loc schimbari in cadrul bancii, schimbari care i-ar afecta stabilitatea, ceea ce nimeni nu doreste in acest moment, acesta fiind motivul pentru care noi nu am adus argumente si dovezi in privinta unor acuzatii aduse lui Ciorcila”, a precizat avocatul.

Faptul ca cei doi au dorit sa avertizeze judecatorii cu privire la riscurile unei condamnari asupra Bancii Transilvania este sustinut de faptul ca declaratiile care invoca efectele negative ale prezentarii situatiei dificile a firmelor lui Ciorcila sunt facute la ultimul termen al procesului.

Cu toate ca, la termenul anterior, instanta a respins cererea lui Ciorcila de a nu se lua in considerare respectivele probe din raportul Alvarez&Marsal, cerere ce s-a bazat pe aceeasi motivatie, adica efectele negative asupra lui Ciorcila si asupra bancii.

Si chiar daca aceleasi informatii negative invocate de Ciorcila existau deja in rechizitoriul procurorilor, adica de la inceputul procesului, asadar erau publice.

Ultimul cuvant in fata instantei

Iata ce a declarat Ciorcila in ultimul cuvant in fata instantei supreme:

“In privinta lipsa declaratiilor mele despre situatia creditelor firmelor mele din Cipru de la Bank of Cyprus, vreau sa precizez urmatoarele. In toamna lui 2008, Banca Transilvania a trecut printr-o criza profunda, datorata unui atac mediatic si informatic masiv. Aceasta amintire este inca extrem de vie, si eu intr-adevar, de-a lungul acestui proces, nu am dorit sa discut nimic altceva care nu facea obiectul acestui dosar, respectiv creditele firmelor mele, care in fond au fost obtinut perfect legal in 2006 - 2007 si cu care intr-adevar am patit si eu ce a patit intreaga lume, firmele fiind profund afectate de criza financiara aparuta in toamna lui 2008. Dar nu am considerat niciodata esential pentru a avea o legatura sau un impact cu acest proces, pentru ca niciuna din aceste firme, de fapt doar doua din aceste firme, au detinut vreodata actiuni la Banca Transilvania. Procurorii din Cluj au facut o investigatie asupra activitatii mele investitionale, dar pe care eu nu am inteles-o niciodata, ce legatura are ca am investit in constructii, in telecom. Nu am dorit sa discut niciodata despre asta pentru a nu aduce un prejudiciu de imagine, atat mie cat si Bancii Transilvania. De altfel, din sedinta de vineri pana astazi a si aparut un articol in care se vorbea pe larg despre faptul ca eu am credite etc. Nu cred ca este normal sa se discute despre lucrurile acestea, pentru ca eu am pozitia pe care o am si poate fi un prejudiciu de imagine potential adus Bancii Transilvania.”

"Un proces absurd"

In continuare, Ciorcila a dat vina pe procurorii din Cluj pentru acest proces, pe care i-a acuzat ca nu inteleg cum se fac tranzactiile pe piata de capital.

Ciorcila: “Tot acest proces este legat de faptul ca exista o neintelegere profunda la nivelul Parchetului Cluj asupra modului in care se fac tranzactiile pe piata de capital. Banca Transilvania opereaza pe piata de 18 ani, avem brokeri, precum cei pe care-i vedeti aici, Jurcovan si Dascalu, oameni cu profunda experienta, noi folosim avocati, experti, consultanti in tot ceea ce facem, este exclus sa gresim. Nu am primit niciodata, nici eu personal nici firma, in 20 de ani de existenta, nicio sanctiune, nicio amenda, in afara de premii si aprecieri. Acum suntem acuzati intr-un proces care mi s-a parut tot timpul absurd pentru niste tranzactii deal. Acestea sunt insa banale, se fac de 17 ani in fiecare zi tranzactii pe piata deal. Care este diferenta dintre aceasta tranzactie si alte vanzari facute de Banca Mondiala, de BERD la BRD? S-au facut la fel, negociate, nu exista nicio diferenta fata de aceasta. Insa noi am fost alesi de Parchetul din Cluj in urma cu 5 ani, care ne-a facut mai multe dosare...”

Off-shorul Dodworth a fost al meu, dar i l-am vandut lui Octavian Radu, el a facut tranzactia cu Bank of Cyprus

Horia Ciorcila: “Ultimul lucru pe care vreau sa-l spun este legat strict de pozitia mea si de fima Dodworth. Asa cum am mai declarat, firma Dodworth a fost intr-adevar a mea, dar la data de 30 octombrie 2009 printr-o tranzactie absolut normala am vandut aceasta firma domnului Radu Octavian, care de atunci si pana astazi este proprietarul acestei firme. Aceasta firma avea mai multe active, avea pierderi foarte mari si mi-am dorit sa o vand pentru a scapa de creditele foarte mari pe care le avea. Asta a fost una dintre modalitati, de a o vinde, pentru ca firma avea pierderi. Sigur ca eu eram obligat, nu ca presedinte al Bancii Transilvania, ci ca un client de buna credinta al Bank of Cyprus, iar la Banca Transilvania am restructurat zeci de mii de credite in ultimii 5 ani, exact la fel am procedat si eu, am vrut sa discut cu Bank of Cyprus petru a gasi o solutie de restructuare a creditelor pe care le aveam firmele mele in suferinta. Nu puteam sa stau ascuns. Dar asta a fost o relatie intre mine, in calitate de client al Bank of Cyprus, si nu avea nicio legatura cu Banca Transilvania. Nu am facut aceasta tranzactie (vanzarea de actiuni BT catre Bank o f Cyprus), nu am discutat aceasta tranzactie si mai ales, si este un principiu fundamental in drept, se spune urmareste banul, pe cand toate documentele prezentate aici arata ca eu nu am incasat niciun leu din aceasta tranzactie. Cum puteam sa nu incasez daca as fi facut aceasta tranzactie? Aceasta a fost facuta de domnul Octavian, desi mi-ar fi fost mai simlu sa spun ca firma este a mea. Dar toate documentele de la desar atensa fara dubiu ca dansul este proprietarul firmei”.

Insa atat procurorii romani cat si raportul Alvarez&Marsal arata ca Ciorcila a apelat la afacerea dubioasa cu Bank of Cyprus tocmai pentru a-si salva firmele de la faliment, prin obtinerea de noi imprumuturi de la banca cipriota, aceasta punand in schimb conditia cumpararii de la Ciorcila si de la alti actionari ai bancii o cota importanta de actiuni, aproape 10% in prima faza.

Ciorcila invoca acum in apararea sa faptul ca respectiva tranzactie cu actiunile Bancii Transilvania, realizata prin intermediul firmei off-shore Dodworth, nu a fost realizata de el ci de catre cel caruia i-a vandut respectiva firma, Dodworth, omul de afaceri Octavian Radu.

Afirmatie contrazisa, din nou, atat procurorii romani cat si de raportul independent realizat pentru banca centrala a Ciprului, in care se spune ca tranzactia a fost facuta de firma detinuta de Ciorcila.

Ramane de vazut cui va da dreptate instanta.

Ciorcila este acuzat ca in calitate de presedinte al Bancii Transilvania, stia de intentia Bank of Cyprus de a cumpara un pachet important de actiuni ale bancii si a utilizat aceasta informatie privilegiata in doua tranzactii pe piata deal a BVB in decembrie 2007, prin intermediul companiei sale off-shore, Dodworth.

In primele doua instante, Ciorcila a avut castig de cauza, reusind sa convinga instantele ca nu el a realizat tranzactiile, ci Octavian Radu.

Cum si de ce s-a pus la cale operatiunea “Beatrice”

Sa vedem mai intai de ce a vrut Bank of Cyprus in 2009 sa cumpere actiuni la Banca Transilvania si mai ales de ce a aranjat in secret intreaga operatiune, cu implicarea lui Ciorcila si a altor persoane din conducerea Bancii Transilvania.

In raportul Alvarez&Marsal se arata ca Bank of Cyprus participase initial, mai exact in prima parte a anului 2009, la un proces de selectie a unui investitor strategic in Banca Transilvania, proces initiat de banca romaneasca, cu ajutorul Merrill Lynch, dupa ce aceasta s-a confruntat, la finalul lui 2008, cu o criza de lichiditati.

Bank of Cyprus s-a retras insa, in luna aprilie, din procesul de selectie a unui investitor strategic in Banca Transilvania, motivul principal fiind acela ca statutul bancii nu permitea preluarea unui pachet mai mare de 10% din actiunile bancii.

Singura banca dispusa sa investeasca in BT a fost o alta banca cipriota, Marfin Bank, dar care nu a primit acordul din partea BNR, astfel ca initiativa bancii romanesti de a gasi un invesitor strategic a esuat, acesta fiind nevoita sa se sprijine in continuare pe ajutorul BERD si a BNR.

Vezi aici continuarea