Banca Mondială estimează că România va înregistra în 2014 o creştere economică cuprinsă între 2,5 şi 3%, posibil chiar mai mare, în cazul în care va fi un an agricol bun, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Elisabetta Capannelli (foto), manager de ţară pentru România al BM.
De asemenea, oficialul Băncii Mondiale a precizat că provocarea pe plan intern este continuarea reformelor structurale, conform planificărilor, iar pe plan extern provocarea este criza din Ucraina, care are însă implicaţii limitate pentru România, datorită gradului semnificativ de independenţă energetică al ţării, în timp ce expunerea la comerţul cu Ucraina şi Rusia este limitată.
Cum credeţi că va evolua economia României în 2014 ?
Elisabetta Capannelli: Situaţia macroeconomică, care este deja bună, va continua să se consolideze în contextul programului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană ( UE ).
Deficitul fiscal se va restrânge şi mai mult, ţinta convenită cu FMI pentru sfârşitul anului este de 2,2% din PIB, iar Guvernul lucrează, de asemenea, la reducerea cheltuielilor, în special prin modernizarea cadrului pentru investiţiile publice. Inflaţia a atins un minim istoric de aproximativ 1% an la an, în martie, deşi poate creşte la 3-3,5 % în a doua jumătate a anului, ca urmare a unui efect de bază; preţurile produselor alimentare au adus în jos inflaţia în a doua jumătate a anului trecut.
Deficitul de cont curent este strict sub control: -1,1 % din PIB în 2013 şi este estimat la -1,5% în 2014. Accesul la pieţele financiare interne şi internaţionale este bun, iar România a emis în acest an primele sale obligaţiuni pe 30 de ani. Cererea internă se revigorează treptat, ceea ce va ajuta creşterea economică, odată cu perspectivele îmbunătăţite de creştere economică ale zonei euro.
Estimăm o creştere economică cuprinsă între 2,5 - 3%, posibil chiar mai mare, în cazul în care 2014 este un an agricol bun. În această etapă, creşterea economică este proiectată la mai puţin de 3,5% cât a fost anul trecut, când economia a fost ajutată de un an agricol record. Cu toate acestea, creşterea economică fără contribuţia agriculturii va fi probabil mai mare de 2,4%, cât a fost anul trecut, datorită accelerării consumului intern şi îmbunătăţirii investiţiilor, în special ca urmare a absorbţiei fondurilor europene.
Accelerarea reformelor în sectorul energetic, cu privatizări, guvernanţă corporativă, liberalizarea preţurilor etc, în transporturi, sănătate, investiţii publice, precum şi o mai bună aliniere a agendei politice cu bugetul ar trebui să stimuleze potenţialul de creştere pe termen mediu din România la 4 - 5% pe an şi să accelereze convergenţa cu UE. România este în prezent la aproximativ 50 % din media UE 28 în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor la PPC (paritatea puterii de cumpărare -n.r.) , de la aproximativ 28% cu un deceniu în urmă. Acesta este o redresare remarcabilă.
Care credeţi că sunt cele mai mari provocări în 2014?
Elisabetta Capannelli: Provocarea este de a continua reformele structurale, cum a fost planificat. Suntem convinşi că Guvernul va arăta aceeaşi hotărâre ca şi în ultimii ani, când România, de asemenea, a trecut prin alegeri. Pe plan extern, provocarea este criza din Ucraina. Criza din Ucraina şi Crimeea ar putea avea impact în România şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est, dar ameninţările directe şi imediate sunt limitate, deoarece aceste ţări sunt bine ancorate ca membre UE şi NATO. România are, de asemenea, un grad semnificativ de independenţă energetică şi expunere limitată la comerţul cu Ucraina şi Rusia.
Consecinţe indirecte ale crizei din Ucraina sunt posibile în cazul în care creşterea economică a Uniunii Europene continuă să scadă şi în cazul în care fluxurile de capital îşi pierd apetitul pentru regiune. România dispune de rezerve financiare care să împiedice orice perturbare gravă pe termen scurt şi, dacă este necesar, soluţii pe termen lung pot fi găsite la nivel internaţional.
Câte proiecte active are Banca Mondială în prezent în România?
Elisabetta Capannelli: Portofoliul de credite active în România include şapte proiecte în valoare de 2,422 miliarde dolari. Un nou proiect, Reforma sectorului de sănătate, în valoare de 338,8 milioane dolari a fost aprobat de către Consiliul Băncii Mondiale la 28 martie 2014 şi se aşteaptă acum ratificarea formală de către România. Creditarea este completată de finanţare nerambursabilă în valoare de 7,86 milioane dolari în: Facilitatea Globală de Mediu pentru controlul poluării cu nutrienţi, de 5,5 milioane dolari SUA; un grant japonez pentru elaborarea de politici pentru persoanele cu handicap, 1,72 milioane dolari; un grant de la Fondul de Dezvoltare Instituţională pentru monitorizarea şi evaluarea elaborării politicilor, de 0,39 milioane de dolari SUA, şi un grant pentru Îmbunătăţirea Gestiunii Financiare, Supraveghere şi Control în domeniul Asistenţei Sociale, în valoare de 0,25 milioane de dolari.
Care proiect este cel mai vechi?
Elisabetta Capannelli: Cel mai vechi proiect în curs de desfăşurare până în prezent este proiectul Reforma Sistemului Judiciar: 8,3 ani de la aprobarea consiliului.
Au existat cazuri când aţi considerat că proiectele nu au avut succes sau a avut mai puţin succes decât se aştepta?
Elisabetta Capannelli: Nu există proiecte care au fost în întregime fără succes. Proiectele în curs de desfăşurare sunt evaluate ca fiind moderat satisfăcătoare sau satisfăcătoare. Cu toate acestea, există unele proiecte închise recent în care sub-componente nu au avut impactul scontat. Un exemplu este componenta 1 din cadrul proiectului 'Modernizarea Sistemului de Cunoaştere şi Informare în Agricultură", care se ocupa de consolidarea instituţiilor sanitare, veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi fitosanitare din România. Un aspect pozitiv este că această parte a proiectului a fost foarte eficientă în sprijinirea României pentru punerea în aplicare a noilor reglementări pentru siguranţă alimentară în conformitate cu cerinţele UE. Proiectul a realizat aceasta prin construirea şi echiparea a trei puncte de control pentru siguranţă alimentară la frontieră, în Otopeni, Constanţa Nord şi Constanţa Sud; componenta proiectului a dotat două laboratoare regionale pentru bunăstarea animalelor în Bucureşti şi Braşov cu echipamentul necesar; o componentă a proiectului a dezvoltat o reţea funcţională de laboratoare fitosanitare la nivel naţional; aceasta a acoperit formarea personalului relevant.
Cu toate acestea, aceeaşi componentă 1 nu a avut succes în completarea agendei de dezvoltare instituţională pentru Agenţia Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Proiectele susţinute de Bancă trec printr-o evaluare internă foarte complexă ex -post, care include evaluarea procesului, evaluarea cost-beneficiu, precum şi evaluarea impactului. Uneori, rigoarea metodologică este atât de mare, încât proiectele cu impact semnificativ pe teren sunt penalizate pe plan tehnic, de exemplu pentru formularea prea largă a obiectivelor lor de dezvoltare, ceea ce face dificil ca proiectul să fie considerat de succes. Acesta este, de asemenea, cazul proiectului 'Modernizarea Sistemului de Cunoaştere şi Informare în Agricultură" în zona de creştere a exporturilor agroalimentare în UE-27 în raport cu valoarea adaugată brută.
Un alt exemplu este proiectul de reabilitare şi reformă a irigaţiilor. Deşi infrastructura fizică a fost reabilitată şi noile asociaţii ale utilizatorilor de apă au primit sprijin logistic pentru consolidarea capacităţii lor, proiectul nu a reuşit să ajute fermele mici să-şi restructureze modelul de recoltare la o acoperire mai mare cu culturi de mare valoare, care să le permită să plătească pentru irigare. Ca urmare, suprafaţa irigată nu a crescut la fel s-a aşteptat şi nu a putut fi demonstrată sustenabilitatea proiectului.
Ce ne puteţi spune despre programele de asistenţă oferite de BM instituţiilor româneşti ?
Elisabetta Capannelli: Grupul Băncii Mondiale pregăteşte în prezent strategia parteneriatului de ţară pentru 2014-2017. În perioada următoare o gamă completă de instrumente vor fi folosite de către noi şi partenerii noştri pentru a sprijini eforturile Guvernului de a consolida creşterea şi dezvoltarea din România. Sprijinul nostru este complementar şi coordonat îndeaproape cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii de financiare. Cei săraci din România au fost protejaţi în timpul crizei, iar veniturile mai mici au rezistat mai bine decât media.
Dar, în ciuda acestui fapt, există provocări importante legate de comunităţi marginalizate în ţară. Aproximativ o treime dintre români sunt încă săraci, deci mai sunt multe de făcut în viitor. Este necesar un nou model de creştere. Vrem să promovăm creşterea economică, crearea de locuri de muncă, şi noi credem că pentru acestea este nevoie de o nouă serie de reforme structurale. Unele dintre slăbiciunile din sectorul administraţiei publice trebuie să fie abordate, dar, de asemenea, reforme mai profunde sunt necesare în energie, sănătate, educaţie. Banca este partenerul României de o lungă perioadă de timp.
Vom continua să oferim un sprijin foarte mare pentru următorii 4 ani; ne-am propus să oferim finanţare suplimentară, şi, de asemenea, să continuăm să oferim asistenţă tehnică sub forma serviciilor rambursabile de consultanţă. Accentul va fi pus pe promovarea unui guvern al secolului 21, susţinerea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă, şi, desigur, a incluziunii sociale.
Care sunt cele mai recente? Am înţeles că Banca Mondială va oferi asistenţă Ministerului de Finanţe pentru a evalua oportunitatea de a continua proiectele publice deja începute şi rămase neterminate în România ? Ce ne puteţi spune despre acest proiect?
Elisabetta Capannelli: Banca va lucra cu Ministerul Finanţelor Publice şi un număr de ministere, responsabile pentru domenii cum ar fi transportul şi dezvoltarea regională, pentru a consolida în continuare cadrul pentru investiţii publice. Acest lucru este pentru ca resursele publice limitate să fie alocate efectiv şi eficient pentru utilizări bune. Guvernul a înfiinţat o Unitate de evaluare a investiţiilor publice importante, proiecte mai mari de 100 de milioane de lei, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, şi a îmbunătăţit cadrul legal pentru investiţiile publice, precum Ordonanţa 88/2013.
Banca va contribui la consolidarea acestor câştiguri, lucrând cu Unitatea şi omologii din ministere pentru a construi capacitatea instituţională de a pregăti şi de a evalua propunerile de proiecte, pentru a revizui metodologii şi regulamente, cum ar fi studii de pre- fezabilitate şi fezabilitate, precum şi să revizuiască portofoliu existent de proiecte. Sperăm că în acest fel vom spori veniturile din investiţiile publice, cu o contribuţie pozitivă la creşterea economică, şi vom crea spaţiu fiscal suplimentar pentru noi proiecte, inclusiv cele cofinanţate de UE.
