Benoit Catel, presedintele Volksbank, apreciaza ca procesul de fuziuni si achizitii prin care trece sistemul bancar romanesc poate fi descris si prin perspectiva teoriei darwiniste: "Nu este nici cea mai puternică specie cea care supravieţuieşte, nici cea mai inteligentă, ci cea care se adaptează cel mai uşor la schimbare". Sunt un mare fan al teoriei darwiniste. Cheia evoluţiei este adaptarea, schimbarea continuă, supravieţuirea celui care reuşeşte să se adapteze din mers. Orice sistem de pe Planetă se supune acestor condiţii, iar băncile nu sunt ocolite, a declarat el intr-un interviu acordat Agerpres.
El considera ca bancile trebuie să dea dovadă de mai multă agilitate pe piaţă şi în modul în care operează şi să încerce să utilizeze în folosul lor incertitudinile de pe piaţă, în loc să aştepte momentul când condiţiile economice se vor stabiliza. În cazul Volksbank, îmbunătăţirea interacţiunii cu clienţii este la baza priorităţilor strategice pentru 2014.
Volksbank România a acordat în 2013 credite în valoare de 143 milioane de euro, iar anul acesta are în plan un volum de 200 de milioane de euro, a adaugat el.
Volksbank se va concentra în perioada următoare pe creditele pe termen scurt, în lei, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii. Benoit Catel susţine că pe segmentul retail, cererea de credit este încă slabă, dar cu şanse mari să-şi revină în 2014.
În cee ce priveşte creditele neperformante, preşedintele Volksbank a declarat că doar o parte din creşterea raportată a stocului de neperformante provine din neperformante noi, iar o parte considerabilă are la baza demersurile băncilor de a-şi curăţa portofoliile.
- Cum vedeţi evoluţia creditării în perioada următoare?
Benoit Catel: Vestea bună este că economia a dat semne de redresare, iar bilanţurile băncilor se stabilizează. În unele sectoare s-a înregistrat o creştere a veniturilor, iar accesul la finanţare a devenit mai facil. Aud din ce în ce mai des atunci când vorbesc cu clienţii că vor să construiască ceva, că vor să se extindă, ca vor să investească. Nevoile economiei au rămas acolo şi există potenţial pentru creşterea creditării în România. De exemplu, ar trebui încurajate investiţiile în sectorul productiv şi cele în sectorul distribuţiei. De asemenea, există o presiune pentru finalizarea proiectelor europene în următorii doi ani şi băncile ar putea intra în joc, asigurând cofinanţarea şi finanţarea pe termen scurt a proiectelor. Pe segmentul retail, cererea de credit este încă slabă, dar cu şanse mari să-şi revină în 2014, dacă ţinem cont de scăderea dobânzilor până la un nivel record. Estimăm creşteri pe segmentul creditelor în moneda naţională pe termen scurt. Aceasta înseamnă că va exista o concurenţă foarte mare din partea băncilor, ceea ce, în final, este în beneficiul clienţilor.
- Cum vor evolua creditele neperformante în 2014 (la nivel de piaţă)? Cum a evoluat rata creditelor neperformante în cadrul băncii şi cum credeţi că va evolua în perioada următoare?
Benoit Catel: La Volksbank, am asistat la o stabilizarea a portofoliului de credite neperformante încă din 2012, care a culminat cu o scădere a volumului la sfârşitul lui 2013. Cu toate acestea, datele statistice la nivelul pieţei arată o tendinţă cu totul diferită. Cred că doar o parte din creşterea raportată a stocului de neperformante provine din neperformante noi, iar o parte considerabilă are la bază demersurile băncilor de a-şi curăţa portofoliile. Dacă condiţiile de piaţă se vor menţine ca în 2013, tendinţa de creştere a neperformantelor va încetini în 2014. Mai mult, după ce mai multe bănci îşi vor finaliza procesul de curăţare a portofoliilor, efectul final va fi o scădere a stocului de neperformante la nivelul pieţei.
- Spre ce produse credeţi că se vor orienta băncile în perioada următoare? Cum va evolua sistemul bancar?
Benoit Catel: Băncile trebuie să dea dovadă de mai multă agilitate pe piaţă şi în modul în care operează şi să încerce să utilizeze în folosul lor incertitudinile de pe piaţă, în loc să aştepte momentul când condiţiile economice se vor stabiliza. În cazul Volksbank, îmbunătăţirea interacţiunii cu clienţii este la baza priorităţilor strategice pentru 2014.
Fie că ne gândim la reconfigurarea reţelei de sucursale, la aplicaţii de mobile banking sau la operaţiuni de back-office, ideea din spatele fiecărui proiect este o calitate mai bună a serviciilor. Obiectivul de a îmbunătăţi calitatea serviciilor oferite clienţilor ne forţează să căutăm răspunsuri la multe întrebări delicate atunci când trebuie să stabilim ce este important.
La ce procese şi proceduri putem renunţa pentru a interacţiona mai bine cu clienţii? Cum ne putem diferenţia de celelalte bănci de pe piaţă, în condiţiile în care produsele bancare sunt, în esenţă, asemănătoare. De exemplu, cum putem să utilizăm la maximum potenţialul tehnologiilor IT pentru a maximiza beneficiile oferite clienţilor? Tehnologia va continua să evolueze şi va schimba modul în care oamenii fac banking.
Obiectivul nostru principal pentru acest an este să ne concentrăm pe simplificarea fluxurilor interne şi creşterea gradului de automatizare, folosind avantajele aduse de noile tehnologii. Aşa cum am anunţat anul trecut, Volksbank are un buget de 20 de milioane euro alocat exclusiv investiţiilor IT şi reconfigurării modului de interacţiune cu clienţii. Nu vrem sa vindem produse pur şi simplu, vrem să vindem calitate, consultanţă şi siguranţă.
- Câte credite aţi acordat în 2013 şi câte estimaţi că veţi da anul acesta? Ce volum de credite vreţi să acordaţi şi spre ce sectoare vă orientaţi?
Benoit Catel: Anul trecut, am acordat credite de 143 de milioane de euro, iar anul acesta avem în plan un volum de 200 de milioane de euro. Ne concentrăm pe creditele pe termen scurt, în lei, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii.
- Este posibilă o consolidare a sistemului bancar? Care credeţi că ar trebui să fie cota de piaţă a unei bănci?
Benoit Catel: În prezent, pe piaţa din România, operează 40 de bănci. La prima vedere, dacă faci o comparaţie cu numărul de bănci active în Franţa sau în alte state occidentale, cifra pare foarte mare. Dar, dacă ne uităm mai în profunzime, la criterii precum raportul dintre numărul de unităţi bancare şi populaţie, numărul de operaţiuni pe client, volumul de credite raportat la PIB, nu se poate trage decât o singură concluzie: că există potenţial de creştere.
Sunt de părere că, în acest context, este posibil ca alături de jucători mari să coexiste şi să aibă succes şi băncile mici, fie pentru că au reuşit să 'cucerească' anumite nişe strategice, fie pentru că reuşesc să se diferenţieze prin calitatea serviciilor.
Dacă vrei să devii un jucător foarte mare în retail, atunci trebuie să ai cât mai mulţi clienţi şi eşti nevoit să oferi servicii într-un mod industrial, nu poţi pretinde că ai o abordare personală faţă de client. Ţinând cont de acestea, nu pot spune că exista un anumit nivel al cotei de piaţă care să asigure succesul. Dar, ce pot spune cu siguranţă, este că în 10 ani de acum, sunt convins că vom avea mult mai puţine bănci active pe piaţa din România.
- Cum vi se par băncile care sunt de vânzare în România (inclusiv cele care ar trebui să realizeze un exit din piaţă; precum Millennium Bank). Care sunt punctele lor tari şi care sunt cele slabe?
Benoit Catel: "Nu este nici cea mai puternică specie cea care supravieţuieşte, nici cea mai inteligentă, ci cea care se adaptează cel mai uşor la schimbare". Sunt un mare fan al teoriei darwiniste. Cheia evoluţiei este adaptarea, schimbarea continuă, supravieţuirea celui care reuşeşte să se adapteze din mers. Orice sistem de pe Planetă se supune acestor condiţii, iar băncile nu sunt ocolite.
Ceea ce ne aduce la întrebarea despre băncile de vânzare. Este ceva normal ca, indiferent de condiţiile de pe piaţă, unii jucători să aibă succes, iar alţii nu. Toate acestea sunt în cele din urmă în avantajul clienţilor care vor beneficia de servicii mai bune, preţuri mai mici, produse performante.
- Cum comentaţi informaţiile potrivit cărora VBAG a selectat Rotschild pentru a coordona vânzarea filialei din România?
Benoit Catel: Nu aş putea comenta această informaţie în momentul de faţă. Dar, ceea ce pot să vă spun este că intenţia de a vinde filiala din România a fost anunţată cu mult timp în urmă, întreg procesul fiind coordonat de către acţionarii noştri. Este foarte posibil ca aceştia să apeleze la serviciile unei firme de consultanţă în fuziuni şi achiziţii, lucru care nu este deloc neobişnuit.
