Bancile cu probleme din zona euro vor fi lasate sa falimenteze la viitoarele teste de stres, intrucat nu mai au niciun viitor, insa acestea trebuie lasate “sa moara” intr-un mod ordonat, spune sefa noii agentii de supraveghere a bancilor eupene, Mecanismul Unic de Supraveghere – Single Supervisory Mechanism, frantuzoaica Danièle Nouy (foto), intr-un interviu acordat Financial Times.

„Trebuie să acceptăm faptul că unele bănci nu au niciun viitor. Acestea pot avea nevoie de planuri de rezolutie, pentru că trebuie să moară într-un mod ordonat, ceea ce este foarte important pentru stabilitatea financiară. Trebuie sa lăsam unele bănci să dispară într-o manieră ordonată, si sa nu încercam neapărat să le fuzionam unele cu altele. Nu vrem ca băncile să dispară într-un mod dezordonat, acesta este aspectul principal”, a spus ea, in interviul acordat publicatiei britanice (vezi aici interviul).

Intrebata daca este de acord cu cei care spun că pentru ca urmatoarele teste de stres sa fie credibile, trebuie sa existe si falimente, Danièle Nouy a spus:

“Ei bine, presedintele BCE a declarat că aceasta este o conditie, asa că sunt de acord cu sigurantă (râde) cu ceea ce presedintele BCE a spus, si se pare că aceasta este exact ceea ce pietele asteapta de la un astfel de exercitiu, asa că, da, probabil asa va fi.

Nu am nici o idee despre cât de multe bănci trebuie să falimenteze. Ceea ce stiu este că vrem să avem cel mai înalt nivel de calitate. Deci, despre repararea bilanturilor, vrem să facem tot ceea ce trebuie să fie făcut pentru a fi în sigurantă atunci când vom începe supravegherea băncilor importante.

Falimentul unei bănci se poate întâmpla: vom trata cu autoritătile nationale de rezolutie, deoarece, pentru moment, nu există un mecanism unic de rezolutie in Europa. Au existat angajamente ferme din partea Consiliului European din iunie si din partea ECOFIN în noiembrie că vor exista ajutoare la un nivel adecvat pentru bancile care au nevoie de ele. Cred că suntem bine pregatiti pentru a face fată acestui test, indiferent de situatia in care ne vom afla.”

Nouy a mai precizat ca băncile ar trebui forţate să deţină garanţii pentru obligaţiunile suverane, pentru a distruge legătura toxică dintre băncile cu probleme şi guverne.

Parlamentul European a aprobat, luna trecută, numirea franţuzoaicei Daniele Nouy în funcţia de preşedinte al noii Agenţii de Supervizare Bancară. Daniele Nouy, în vârstă de 63 de ani, va avea la dispoziţie un an pentru a ajuta la construirea de la bază a instituţiei şi pentru a fi gata să-şi asume atribuţiile de supervizare a băncilor.

Daniele Nouy, fost oficial la Banca Centrală a Franţei, urmează să fie responsabilă de supervizarea celor mai mari 130 de bănci europene, începând cu luna noiembrie 2014. Cifra băncilor supervizate de Daniele Nouy ar putea creşte, dacă SSM va fi autorizată să analizeze şi băncile mai mici sau dacă ţările care sunt membre ale Uniunii Europene, dar nu sunt membre ale zonei euro, vor adera la mecanismul de supraveghere.

Mecanismul Unic de Supraveghere Bancară va fluidiza supervizarea bancară în blocul comunitar prin aplicarea aceloraşi reguli celor aproximativ 6.000 de bănci din zona euro, ceea ce va îngreuna încercările autorităţilor naţionale de a-şi proteja campionii naţionali.

Comitetul de Stabilitate Financiară (FSB) a publicat anul trecut şi lista celor 29 de bănci considerate 'prea mari pentru a da faliment' (too big to fail) şi care vor trebui să îndeplinească cerinţe de capital mai stricte, conform noilor măsuri adoptate la reuniunea G20 de la Cannes.

FSB a apreciat că reglementările mai stricte pentru aceste bănci, care trebuie să ajungă până în 2019 la un indice de adecvare a capitalului Tier 1 de 9,5%, vor reduce posibilitatea prăbuşirii lor şi vor limita efectele negative în eventualitatea falimentului.

Printre cele 29 de instituţii de creditare considerate de importanţă sistemică se află băncile franceze Societe Generale, Credit Agricole, BPCA, BNP Paribas, Dexia, banca italiană UniCredit, grupul olandez ING Bank, banca spaniolă Santander, băncile elveţiene UBS şi Credit Suisse, băncile britanice HSBC, Royal Bank of Scotland, Lloyds Banking Group, Barclays, băncile americane Goldman Sachs, JP Morgan Chase, Morgan Stanley, Wells Fargo, Bank of America, Citigroup, băncile germane Commerzbank şi Deutsche Bank, precum şi câteva bănci din Japonia şi China.