Guvernul va adopta o Ordonanta ce urmeaza a intra in vigoare din 1 aprilie si care va permite persoanelor cu venituri lunare sub 1.610 lei, salariul mediu pe economie, sa plateasca, timp de 2 ani, doar jumatate din rata lunara pentru creditele obtinute de la banci, in limita a 500 de lei.

Dupa doi ani in care se amana o parte din rata lunara la credit, clientul va primi de la stat un credit fiscal in valoare de maxim 200 de lei, sub forma reducerii impozitului pe venit.

Concret, daca cineva are un credit cu o rata lunara de 400 de lei, timp de doi ani poate sa plateasca doar 200 de lei, iar diferenta de 200 de lei o poate folosi pentru consum. Peste doi ani, cand va relua plata ratei in conditii normale, suma amanata la plata o va putea acoperi din impozitul pe venit redus cu 200 de lei, sub forma de credit fiscal.

Aceasta masura, au declarat reprezentantii guvernului, este menita, pe de o parte, sa stimuleze consumul, iar pe de alta parte sa reduca rata creditelor neperformante.

Guvernul estimeaza ca astfel cei aproximativ 900.000 de romani cu credite vor introduce in economie, in loc sa plateasca ratele la banca, o suma de 4 miliarde de lei pe o perioada de doi ani, bani care vor stimula consumul si vor duce la o crestere suplimentara cu 1% a PiB-ului.

Iata ce a declarat premierul Victor Ponta:

"Este o măsură de sprijin a persoanelor fizice care au credite la bănci şi vreau să precizez principalele condiţii. În primul rând, se aplică tuturor creditelor luate de persoanele fizice, fie că e vorba de salariaţi, fie că e vorba de pensionari.

Condiţia este ca acestea să aibă un venit lunar mai mic sau cel mult egal cu salariul mediu net – 1.610 lei, 16 milioane de lei vechi - şi să nu aibă restanţe mai vechi de 90 de zile la creditele bancare. Este o măsură care, evident, e opţională, nu e obligatorie pentru persoanele fizice, dar de care poate beneficia oricare din cei 907.000 de debitori, în acest moment, persoane fizice.

Măsura a fost discutată şi lucrată de mai bine de o lună şi cu Banca Naţională a României, şi mulţumesc guvernatorului Isărescu pentru sprijin şi celor de la Banca Naţională. Deci, este o măsură care sprijină 907 mii de români, persoane fizice, salariaţi sau pensionari, cu venitul de până la 1.610 lei lunar.

Este vorba despre înjumătăţirea ratei pe o perioadă de doi ani, dar nu mai mult de 500 de RON pe lună. Deci, această reducere la jumătate va opera pentru toate creditele, dar până la limita de 500 lei poate fi acordat acest lucru, este vorba despre un credit fiscal, care, după această perioadă de doi ani va fi şi este acordată de către statul român pentru a acoperi creşterea dobânzii pentru cei doi ani de scădere a ratei şi, în baza calculelor făcute de Ministerul de Finanţe şi Banca Naţională, asta presupune ca, numai în anul 2014, o sumă de aproape 4 miliarde de lei noi, deci undeva sub un miliard de euro, să fie disponibilizată practic din partea băncilor pentru persoanele fizice, care, sigur, mai departe, vor folosi aceşti bani pentru alte necesităţi şi pentru o creştere moderată, dar importantă a consumului.

Mai spun încă o dată: o măsură care se adresează persoanelor fizice, salariaţi sau pensionari care au credite la bănci, că aceste persoane trebuie să aibă un venit lunar sub salariul mediu net, sub 1.610 lei, trebuie să nu aibă restanţe mai vechi de 90 de zile şi jumătate din rata pe care o plătesc va fi amânată, cei care au 800 de lei rată vor plăti doar 400, celelalte 400 se amână pentru doi ani, iar statul va suporta, în baza unui credit fiscal, din impozitul pe venit, diferenţa, după ce se termină cei doi ani."

Declaratiile ministrului bugetului, Liviu Voinea:

Deci, am făcut un pachet de stimulare a cererii interne, care cuprinde consum, investiţii, investiţii private, investiţii publice, creare de locuri de muncă. În ce priveşte consumul, sunt 907.000 de români cu venituri sub salariul mediu care au credit la bancă. Aceştia vor putea - este opţională măsura, dar Guvernul vine şi creează cadrul în care să se desfăşoare această înţelegere între client şi bancă şi oferă şi o facilitate suplimentară clientului şi anume: clientul poate opta pentru a-şi reduce până la jumătate rata, ce plăteşte el în fiecare lună, timp de doi ani şi statul îi dă, peste doi ani, credit fiscal de 200 de lei, am stabilit - aceasta este propunerea - 200 de lei pe lună timp, de asemenea, până la doi ani. Deci câtă vreme a funcţionat facilitatea de reducere a ratei, atâta vreme funcţionează şi facilitatea de credit fiscal. Ce se stabileşte? Banca nu poate să crească dobânda la care este acordat creditul, pe toată durata creditului, se lungeşte maturitatea creditului cu perioada în care s-a beneficiat de această reducere a ratei. Practic, cineva care, să spunem, are salariul, în prezent, să spunem, 1.200 de lei, deci 12 milioane de lei vechi, şi să zicem că avea o rată de 800 de lei - foarte mult, raportat la salariul său - dacă şi el şi banca sunt de acord, statul îi dă 200 de euro peste doi ani ca să-şi restructureze, practic, mă rog, ca să-şi refacă în prezent structura acestui credit şi să-i rămână bani, să-i rămână bani în prezent, să-i cheltuiască, să-i pună în economie.

Reporter: Euro sau lei?

Liviu Voinea: Lei. Îmi cer scuze, lei. Deci în loc să plătească 800 de lei rată, plăteşte 400 de lei rată timp de doi ani, deci îi rămân 400 de lei - am dat acest exemplu, dar poate fi cineva care are rată, în prezent, 1.000 de lei, deci 10 milioane de lei vechi - i se reduce până la 500 de lei, deci 500 de lei îi rămân. Dacă cineva are 11 milioane rată, nu i se reduce cu 550, i se reduce tot cu maximum 500. Deci, există această limită de 500, da. Era un calcul simplu. Dacă toţi ar opta pentru această facilitate şi banca trebuie să fie de acord, dar dacă toţi ar opta şi banca nu are de ce să nu fie de acord, pentru că este o situaţie câştig-câştig în condiţiile de lichiditate de pe piaţă în acest moment, practic, ar fi 4 miliarde de lei în economia României timp de doi ani, adică o creştere suplimentară a Produsului Intern Brut cu 1% din PIB pe doi ani de zile. Aceasta se traduce, pe termen scurt, efect direct, încasări din TVA mai mari de aproximativ 900 de milioane de lei şi indirect, din creşterea PIB, din creşterea economică, iarăşi se întoarce la buget aproximativ o treime. Deci, lumea poate să rămână cu banii în buzunar, pe care să-i cheltuie pe necesităţile de consum şi peste doi ani, când va trebui să plătească şi această rată care acum este amânată, statul îi dă un credit fiscal, care îl va ajuta să plătească această rată. Ce-l costă pe stat acum, astăzi? Nimic. Ce-l costă mâine? Nimic. Ce-l costă peste doi ani? Până la 0,1% din PIB, care însă se recuperează în avans în aceşti doi ani, din TVA şi din creşterea economică suplimentară. Este o măsură, practic, neutră bugetar, care permite o injecţie de bani în economie, practic se mută lichiditatea, care acum stă în sectorul bancar, şi ştiţi că creditarea nu funcţionează foarte bine, şi se mută direct la populaţie şi în economie.

Reporter: N-am înţeles un lucru. Spuneaţi aşa: că se prelungeşte perioada de maturitate cu perioada în care eu am primit facilitatea din partea statului.

Liviu Voinea: Da. Doi ani, de exemplu.

Reporter: /.../ de exemplu, 26 de credit şi am beneficiat doi ani de această facilitate. Voi avea 28 de ani de rate, mai departe?

Liviu Voinea: Da. Depinde la ce perioadă...

Reporter: Iar după acei doi ani de facilitate, revin la ratele mele normale.

Liviu Voinea: Reveniţi la ratele... Este opţiunea dumneavoastră şi a băncii, dacă plătiţi rata aceea, care va fost acum amânată, dacă o plătiţi în primii doi ani după acordarea facilităţii sau o plătiţi eşalonat, gradual, pe întreaga durată a creditului. Probabil că pentru creditele pe perioade mai scurte, să spu, este bine să fie eşalonat. Pe perioade mai lungi se poate plăti şi la început, nu face o mare diferenţă.

Reporter: Bun, dar asta nu înseamnă că eu o să plătesc mai mult la finalul perioadei?

Liviu Voinea: Tocmai pentru ca să nu plătiţi mai mult, deci aţi fi putut spune: şi, atunci, ce face statul, care este avantajul dat de stat? Acest credit fiscal este avantajul dat de stat, astfel încât dumneavoastră nu, nu veţi plăti mai mult. Nu veţi plăti mai mult, pentru că statul vă dă înapoi aceşti bani. De exemplu, dacă aveţi impozit pe venit, să spunem, 300 de lei, în următorii doi ani, după ce apelaţi la această facilitate, nu veţi mai plăti 300 de lei impozit pe venit, veţi plăti doar 100 de lei. Şi atunci, cu acei 200 de lei, pe care îi economisiţi de la impozitul pe venit, plătiţi ceea ce este rata, să spun, amânată. Deci câştigaţi de două ori. Deci cetăţeanul câştigă de două ori: o dată acum, că rămâne cu banii în buzunar; şi peste doi ani, că-şi plăteşte rata din creditul fiscal.

Reporter: Pentru cei care nu înţeleg exact ce înseamnă 'credit fiscal', asta înseamnă, practic, cei 200 de lei, cetăţeanul nu va mai...

Liviu Voinea: Până la 200 de lei. De exemplu, cine are salariu minim în prezent, plăteşte impozit pe venit 67 de lei. Deci nu primeşte... Facilitatea este de 67 de lei. Deci, corespunzător, nu poate să primească credit fiscal mai mare decât valoarea pe care o plăteşte în prezent...

Reporter: Am înţeles.

Liviu Voinea: Dar lăsaţi-mă să termin şi pentru restul, dumneavoastră aţi înţeles mai repede. Nu poate primi mai mulţi bani decât plăteşte în prezent impozit pe venit. Da? Deci i se face această facilitate. Din impozitul pe venit, pe care îl plăteşte, i se reduce până la 200 de lei pe lună, timp de doi ani, în primii doi ani după ce şi-a redus rata.

Reporter: Şi aceşti bani, până la 200 de lei, cetăţeanul nu va mai trebui să-i dea niciodată înapoi statului? Sau va trebui să-i dea înapoi?

Liviu Voinea: Nu. Este un credit fiscal. Nu.

Reporter: O.K. Asta am vrut să clarificăm. În al doilea rând, măsura se aplică pentru toate valutele? Pentru creditele în franci elveţieni, în euro, în lei?

Liviu Voinea: Creditele în toate valutele, da, în lei, în... Numai că sumele pe care vi le-am spus, sunt echivalentul în lei al sumelor respective în euro sau în altă valută.

Reporter: Şi vroiam să vă mai întreb...

Liviu Voinea: Dar se aplică numai bunilor platnici. Deci, atenţie! Nu este o măsură de restructurare, nu este în esenţă o măsură de restructurare a datoriei. Este o măsură de stimulare a economiei, prin faptul că aceia care sunt buni platnici, cel mult au întârziat o lună-două, o dată, cu ratele, dar nu mai mult de atât, şi care au dificultăţi, pentru că-şi plătesc rata la bancă, au dificultăţi în a-şi asigura traiul, a-şi acoperi necesităţile de consum, repet, ne referim la cei sub salariu mediu pe economie, aceştia primesc un răgaz de doi ani, în care să plătească doar jumătate din rată. Da? Deci practic le rămân bani pe care să-i pună în economie. Gândiţi-vă, hai să nu luăm 500 de lei, spunem 400 de lei, un exemplu anterior: 400 de lei la un salariu de 1.200 de lei înseamnă o treime. Este de facto o creştere a venitului disponibil, nu a salariului, dar a venitului disponibil şi este mai mult decât o creştere a salariului. Reduce, de fapt, presiunea pe buget şi pe cereri ulterioare de creştere a salariului, pentru că i-a crescut venitul disponibil, da?

Reporter: Sunt şi alte condiţii pe care trebuie să le îndeplinească respectivul client? Sau doar să aibă salariul sub nivelul mediu. Adică, băncile pot impune şi alte condiţii?

Liviu Voinea: Atenţie! Venitul mediu se modifică lunar. Deci nu înseamnă că rămâne la venitul mediu pe care l-am stabilit. Cel 1.650 este din luna noiembrie, comunicat de statistică. Cine aplică în august....

Reporter: Nu am înţeles un lucru.

Liviu Voinea: Atenţie! Venitul mediu se modifică lunar. Deci nu înseamnă că rămâne la venitul mediu pe care l-am stabilit, cel 1.650 este din luna noiembrie, comunicat de Statistică. Cine aplică în august la această măsură, se raportează la ultimul venit disponibil, comunicat de Institutul de Statistică. Este o măsură în dinamică, se aplică în dinamică.

Reporter: Băncile pot să-şi refuze clienţii? Există şi alte...

Liviu Voinea: Da, este o măsură opţională şi pentru...

Reporter: Pe ce criterii să refuze?

Liviu Voinea: Este un contract între două părţi, dar statul creează un cadru pentru acest contract. În ce constă cadrul? Îi spune: dacă vreţi să faceţi această facilitate pentru client, asta e dobânda care este în vigoare în prezent, nu se poate modifica, trebuie să extinzi maturitatea cu doi ani, trebuie să eşalonezi ratele ulterior şi eu îi dau debitorului un credit fiscal. Nu este afectat impozitul pe profit către stat, pentru că acesta se raportează la dobândă, nu la principal. Banca câştigă din ce? Din faptul că se plasează, până la urmă, lichiditatea care, cum s-a mai spus, bălteşte în piaţă, economia câştigă în ansamblu şi toată lumea câştigă mai ales din măsuri aşa-numite de runda a doua, adică dezvoltarea consumului, afacerile au de ... deci există cerere, se creează cerere în economie.

Reporter: Anumite bănci şi-au arătat intenţia de a intra în acest program.

Liviu Voinea: Ce anume?

Reporter: Că presupun că băncile trebuie să intre în programul acesta guvernamental. Câte şi-au arătat interesul de a intra şi au auzit de această facilitate?

Liviu Voinea: Nu. Fiecare client se duce la banca sa şi îşi exprimă intenţia de a intra în acest program. Opţiunea, prima opţiune este a debitorului, da? Au existat întâlniri de lucru cu sectorul bancar, care a susţinut această măsură. Nu este nimic ... nu are nimic de pierdut. Dimpotrivă, are de câştigat. De asemenea, pentru că facilitează, inclusiv pe termen mediu, reducerea creditelor neperformante, prin faptul că celor care sunt sub venitul mediu, repet, în prezent, şi pot avea dificultăţi de plată, chiar dacă nu şi le-au manifestat în sensul că au fost buni platnici până acum, dar li se creează acest spaţiu de respirat, da?

Reporter: Aţi spus că dobânda rămâne fixă, deci practic, un credit cu dobândă variabilă se transformă într-un credit cu dobândă fixă?Aşa aţi spus.

Liviu Voinea: Nu, este dobânda de la data încheierii înţelegerii între client şi bancă. Ce are fiecare în contractul lui în prezent, rămâne aşa cum este în prezent. Deci nu se poate modifica pe perioada facilităţii.

Reporter: Rămâne fixă înţelegerea indiferent că e /.../ dobândă variabilă sau dobândă fixă. Am înţeles. Deci dobânda... opţiunea de dobândă rămâne fixă, am înţeles.

Liviu Voinea: Exact. Rămâne aceeaşi.

Reporter: Şi altceva voiam, să vă mai întreb.

Liviu Voinea: Şi măsura este prevăzută să intre în vigoare cu 1 aprilie.

Reporter: Am înţeles. Ce voiam să vă mai întreb: nu poate fi o măsură discriminatorie, având în vedere că mai sunt şi alţi clienţi ai băncilor care probabil că trec prin probleme personale, care îi aduc într-o aceeaşi postură ca şi ceilalţi, prin faptul că unora le daţi credit fiscal, iar altora nu, nu poate fi interpretat ca o măsură de discriminare pozitivă?

Liviu Voinea: Eu nu văd de ce. Este stabilit un prag, care este un prag raţional - salariul mediu pe economie - şi care exprimă interesul Guvernului de a sprijini această categorie. Repet, nu este o măsură de restructurare a datoriei. Noi nu plătim aici... noi îi ajutăm pe debitori să-şi plătească creditele neperformante sau să şi le restructureze. Dimpotrivă, pe cei care au credite în prezent, fac efort, deci nu-ţi creează hazard moral, pe cei care fac efort să şi le plătească, deci pe bunii platnici, acestora le oferim posibilitatea ca, pe o perioadă de până la doi ani, să plătească numai jumătate de rată, în acord cu banca, beneficiind de o facilitate fiscală peste doi ani şi, în prezent, putând să cheltuiască banii ăia sau să facă ce vor, să-i investească, să-i economisească, să...

Reporter: Nu, eu am înţeles mecanismul. Mă refeream doar şi numai doar la credite fiscale. Sunt oameni îndatoraţi, buni platnici, cărora le acordaţi un anume credit fiscal? La fel, sunt oameni buni platnici, care nu primesc, numai...

Liviu Voinea: Funcţionează şi în prezent credite fiscale, de exemplu, în programul acela cu băncile pentru locuinţe. Este tot o formă de credit fiscal. Nu este discriminatorie. Cine doreşte, să se înscrie. Este opţională măsura, da? Şi este stabilit un plafon.

Reporter: Domnule ministru, dar în momentul de faţă, evaziunea fiscală pe piaţa muncii este extrem de ridicată. Sunt oameni care, în acte, primesc un salariu de 1.000 de lei, dar, în realitate, ei încasează sub diverse metode sume mult mai mari, spre deosebire de cineva care, să zicem că primeşte un salariu de 1.700 de lei în acte şi nimic altceva pe lângă. Şi atunci cum controlaţi această facilitate pe care o oferiţi?

Liviu Voinea: Deci noi ne referim la un stoc. Da? Nu ne referim la credite noi, ne referim la un stoc existent de credite, da? Credite care s-au dat în baza condiţiilor istorice de la momentul respectiv.

Reporter: Exact!

Liviu Voinea: Nu. Deci sunt credite care s-au dat la valorile respective. Sunt oameni care au avut venituri mai mari şi acum au venituri mai mici, da?

Reporter: Probabil din cei 900.000, probabil că sunt oameni care primesc pe Cartea de muncă 1.600 de lei, să zicem, dar, în realitate, poate unii dintre ei au încasări de 3.000 de lei şi restul sunt la negru.

Liviu Voinea: Eu cred că, în acordarea creditului, băncile au avut grijă ca toate raportările acelea sunt corecte. Există declaraţii pe proprie răspundere. Există...

Reporter: Cred că istoria recentă în sistemul bancar românesc ne arată că n-au făcut /.../.

Liviu Voinea: Deci interesul nostru este să-i ajutăm pe cei cu venituri scăzute să consume. Da? Interesul nostru e să stimulăm economia. Aceasta este o măsură de stimulare a economiei. Nu în sine o măsură de restructurare a datoriei, ci de... pentru că nu vorbim de credite care necesită restructurare /.../, nu sunt credite aflate în default, ci sunt credite care merg bine. Dar noi vrem să vedem şi bani care sunt investiţi în economie şi consumaţi în economie.

Reporter: Care sunt variantele pe care le-aţi prezentat Fondului Monetar Internaţional pentru a acoperi acel gol de peste 600 de milioane de lei, lăsaţi de amânarea accizei la carburant, cu trei luni de zile, până la 1 aprilie? Cum compensaţi golul ăsta de buget? Banii de unde vor veni?

Liviu Voinea: A răspuns şi primul ministru, Legea bugetului este în vigoare, nu se pot face rectificări înainte de 1 iulie, însă ceea ce se face este o reţinere, deci o amânare a unor cheltuieli în trimestrul al doilea, astfel încât să nu poată fi nici angajate. Deci suma respectivă se blochează în semestrul II şi la rectificare, în iulie, se vede dacă veniturile au performat, se eliberează această restricţie şi suma respectivă de 670, poate fi angajată, dacă veniturile nu au performat, atunci suma respectivă se taie, dar se vede la rectificare lucrul acesta. Deocamdată se îngheaţă angajarea sumei respective în semestrul al doilea.

Reporter: Nu vorbim de noi taxe şi impozite la prima rectificare...

Liviu Voinea: Nu, este exclusiv măsura pe partea de cheltuieli, îngheţarea unor angajamente în semestrul II.

Reporter: Vă rog, o precizare. Din rata lunară care se înjumătăţeşte, se înjumătăţeşte şi dobânda lunară?

Liviu Voinea: Aşa cum este acum proiectul de ordonanţă - dar el va fi în continuare, să spun, îmbunătăţit, în perioada următoare - va intra în vigoare cu 1 aprilie, aşa cum este acum. Ceea ce scade este la jumătate, până la jumătate este practic serviciul datoriei, incluzând principalul şi rata. Noi favorizăm reducerea principalului în această perioadă pentru că impozitul, de exemplu, impozitul pe profit, dobânda este sursa de profit a băncii, nu principalul, ca urmare, reducerea dobânzi ar afecta încasările din impozitul pe profit. Deci se reduce cu precădere... Acum depinde de la credit la credit, pentru că, cum este structurată, cum este eşalonat creditul, între principal şi dobândă.

Reporter: O ultimă întrebare. Deci...

Liviu Voinea: Măsura cu... Îmi cer scuze, măsura cu ajutorul de stat pentru crearea de noi locuri de muncă nu suscită interes? Pentru că este, de asemenea.../

Reporter: Băncile nu sunt obligate să ...

Liviu Voinea: Nu sunt obligate, este opţional!

Reporter: OK, şi atunci nu există o discriminare dacă un client are un credit la o bancă, care va fi de acord să ofere această opţiune clientului, şi altul are un împrumut la o bancă, care probabil o să refuze să meargă pe această variantă? Că, în fond şi la urma urmei, nu este vina clientului că ...

Liviu Voinea: Acelaşi lucru s-a întâmplat şi când s-a acordat creditul, nu? Un client s-a dus la o bancă şi a luat un credit, altul s-a dus la altă bancă şi nu a luat credit.

Reporter: Dar dacă sunt doi clienţi la aceeaşi bancă, unul poate fi refuzat şi celălalt să fie acceptat pentru această măsură?

Liviu Voinea: În funcţie de condiţiile specifice creditului respectiv, dar este o măsură opţională, nu este o măsură administrativă, dar statul pune o facilitate la dispoziţie, da?"