Cartea albă a KPMG ‘Profiluri globale ale fraudatorului’ prezintă în detaliu trăsăturile fraudatorilor identificate prin examinarea a 596 de cazuri de fraudă investigate de firme membre ale rețelei KPMG la nivel mondial, inclusiv cazuri din România, anunta compania de consultanta intr-un comunicat.

În această perioadă turbulentă din punct de vedere economic, companiile și investitorii trebuie să conștientizeze diversitatea fraudatorilor. Cine comite fraudă? Care sunt caracteristicile de observat? Profilul global realizat de KPMG reflectă că fraudatorul este, deseori, angajat al organizației-victimă (61 de procente), colaborează pe ascuns cu alții (70 de procente) și a fost angajat de organizația-victimă de mai mult de șase ani înainte de a comite o fraudă (42 de procente).

“Specialiștii din domeniul anti-fraudă au dezbătut îndelung dacă poate fi dezvoltat un profil al fraudatorului suficient de precis care să permită organizațiilor să descopere acești indivizi în acțiune sau chiar înainte de comiterea fraudei,” spune Déan Friedman, liderul Rețelei de Investigații a KPMG în Europa, Orientul Mijlociu și Africa. 

“Prezicerea unei infracțiuni este, cel puțin pentru moment, de domeniul științifico-fantasticului. Dar analiza naturii mereu în schimbare a fraudei și a fraudatorului poate ajuta organizațiile să-și întărească apărarea împotriva acestor activități criminale. A fi în gardă înseamnă a fi pregătit.”

Caracteristicile cheie

Caracteristicile unui fraudator tipic la nivel global includ:

- Vârsta între 36 și 45 de ani (70 de procente dintre fraudatori având vârste între 36 și 55 de ani).
- Angajat într-o poziție de conducere executivă, în funcția financiară, operațională sau vânzări/marketing.
- Deține o poziție de manager sau director executiv (25 și 29 de procente respectiv).
- Angajat în organizație de mai mult de șase ani.
- Fraudator oportunist – aflat la prima abatere, angajat de încredere, comportamentul lui îi surprinde pe ceilalți. - Prădătorii, cei care caută organizații pentru a putea începe o schemă aproape imediat după angajare și fraudează organizația deliberat și fără remușcări, sunt mai rar întâlniți.

Pe de altă parte, fraudatorii tipici investigați în România de KPMG au prezentat următoarele caracteristici:

- Vârstă între 26 și 35 de ani (62 de procente dintre fraudatori aveau între 26 și 35 de ani)
- Dețin o poziție de manager sau director executiv
- Motivați de lăcomie (77 de procente dintre fraudatori)
- Cu un stil de conducere autocratic (31 de procente dintre fraudatori)
- Stăruitori (92 de procente dintre fraude au continuat pentru 3 sau mai mulți ani)

Colaborarea cu alții

- Profilul global indică faptul că 70 de procente dintre fraudatori nu au lucrat singuri la comiterea fraudei. În Romania, toate cazurile analizate au implicat complici.

Richard Perrin (foto), Partner Risk Consulting, KPMG Romania, spune: “Rezultatele acestui studiu indică faptul că, pe perioada crizei economice, fraudatorii s-au concentrat pe delapidarea fondurilor din companii prin fraude cu achiziții și alte forme de delapidare. Au folosit ajutorul prietenilor sau foștilor asociați pentru a-și ascunde acțiunile, pentru o perioadă medie între 3 și 5 ani. Aproape jumătate din fraudatori par să fi folosit câștigurile fraudulente pentru a-și finanța stilul de viață, în dauna organizației. Prin urmare, organizațiile trebuie să sape mai adânc înainte de a începe colaborarea cu un potențial partener de afaceri, ca să se asigure că nu există conflicte de interese între proprii angajați și potențialul partener de afaceri.”

Nevoia de supraveghere

Studiul la nivel global a descoperit că mai mult de jumătate (54 de procente) dintre fraude au fost facilitate de controale interne ineficiente. Cazurile din România arată totuși că multe dintre fraude au fost comise prin trecerea peste controale a managerilor – în 38 de procente dintre fraudele investigate, autoritatea nelimitată a managerilor a fost un factor determinant în realizarea fraudei.

Jimmy Helm, Coordonatorul Serviciilor de Investigare a Fraudei ale KPMG în Europa Centrală și de Est, afirmă: “Concluziile studiului arată că acționarii, organismele de supraveghere și alte părți interesate trebuie să crească nivelul de supraveghere asupra activităților conducerii, iar membrii acesteia sa răspundă pentru eșecul proceselor și sistemelor de control intern ale organizației. Un mod de a îmbunătăți mediul de control intern este implementarea unui mecanism eficient al raportării de integritate (“whistle-blowing mechanism”) – majoritatea cazurilor investigate în România au fost depistate prin ponturi informale. Această observație este întărită și de concluzia că, în acele cazuri în care frauda a fost identificată prin avertizări de integritate, durata medie a desfășurării fraudei a fost mai mică decât pentru fraudele descoperite prin metode tradiționale, cum ar fi audituri interne. Probabilitatea detectării timpurii este ea însăși un control preventiv și evident că reduce pierderile potențiale pe care organizația le poate suferi în urma fraudei.”

Despre studiu

Datele au fost colectate din investigațiile  fraudelor, realizate de specialiștii KPMG din firmele membre din Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMA), America de Nord si de Sud, și Asia-Pacific în perioada august 2011 -  februarie 2013.  KPMG a analizat un total de 596 fraudatori care au fost implicați în fapte comise în 78 de țări. Studiul a examinat investigații ale fraudelor comise de ”gulerele-albe” din toate regiunile unde făptuitorul era cunoscut și existau suficiente informații contextuale despre faptă. Încorporează observațiile și părerile coordonatorilor de investigații din 42 de țări. Raportul se bazează și pe studiile similar realizate în 2011 și 2007.