Dupa dezbateri care au durat, cel mai probabil, in jur de 4-5 ore, mult mai mult decat de obicei, urmate de inca 1-2 ore pentru redactarea unui comunicat de presa, conducerea BNR a decis sa fie mai agresiva decat se asteptau analistii in relaxarea politicii monetare: a scazut nu doar dobanda, la 3,75%, cum anticipau unii, si rezervele minime obligatorii in lei, cum se asteptau altii, ci si rezervelel minime obligatorii in valuta, la care nu se astepta nimeni.

Atat rezervele in lei cat si cele in valuta au fost reduse cu 3, respectiv 2 puncte procentuale: de la 15% la 12% la lei si de la 20% la 18% in valuta.

Economistii Erste Bank au anticipat ca BNR va continua astazi ciclul de relaxare a politicii monetare, fie reducand dobanda cu 25 de puncte de baza, de la 4% la 3,75%, fie cu o diminuare de 2 puncte a rezervelor minime obligatorii la lei, de la 15% la 13%.

Economistii ING s-au asteptat ca BNR sa reduca atat dobanda cat si rezervele minime obligatorii in lei. Nimeni nu a anticipat o scadere a rezervelor in valuta.

Potrivit economistilor ING, o reducere a rezervelor obligatorii in lei cu 2-3 puncte ar elibera in piata in jur de 3-4 miliarde lei, impactul preconizat nefiind masiv, in conditiile in care excesul de lichiditate pe piata bancara era destul de important in luna noiembrie, cu o medie zilnica de 3 miliarde de lei. Vezi aici detalii.

Prin reducerea rezervelor atat in lei cat si in valuta, bancile vor primi mai multi bani decat se asteptau, resurse pe care le vor putea utiliza pentru acordarea de noi credite, in conditiile in care creditarea sufera destul de mult.

Mugur Isarescu explica recent ca BNR nu a apelat pana acum la acest instrument de politica monetara de frica trimiterii resurselor primite de banci catre bancile-mama din strainatate, pentru plata datoriilor, in loc sa fie folosite pentru a spori volumul de credite.

Ulterior, probabil in urma lobby-ului facut de bancile straine, Isarescu a declarat de mai multe ori ca este firesc ca subsidiarele bancilor straine sa-si plateasca datoriile facute inainte de criza, cand au atras resurse de la bancile-mama pentru acordarea de credite in tara.

Stocul imprumuturilor acordate de banci populatiei si firmelor a fost in scadere in ultimele luni, in ciuda faptului ca dobanda BNR a scazut in acest an cu 1,25 puncte iar indicele ROBOR la 3 si 6 luni al dobanzilor de pe piata interbancara in functie de care se stabilesc creditele, s-a injumatatit, de la 6% la sub 3% in prezent.

Comunicatul BNR:

În şedinţa din 8 ianuarie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:

- Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută pe an de la 4,00 la sută începând cu data de 9 ianuarie 2014;

- Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;

- Reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 12 la sută de la 15 la sută şi scăderea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 18 la sută de la 20 la sută începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2014.

CA al BNR reiterează că utilizarea judicioasă a tuturor instrumentelor de care dispune banca centrală în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional este de natură să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară.

NOTA: Comunicatul de presă detaliat va fi prezentat de Guvernatorul BNR în cadrul unui briefing de presă la ora 16:00 la sediul BNR.

Declaratiile lui Mugur Isarescu vor fi prezentate live si in detaliu de Bancherul.ro.

Comunicatul detaliat al BNR

Analiza indicatorilor macroeconomici atestă continuarea procesului de dezinflaţie ca efect al scăderii preţurilor volatile, în special cele ale mărfurilor alimentare, asociat celui exercitat de persistenţa deficitului de cerere agregată şi de ameliorarea semnificativă a anticipaţiilor inflaţioniste.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 1,83 la sută în luna noiembrie 2013 faţă de 1,88 la sută în luna precedentă, iar rata inflaţiei de bază CORE2 ajustată a consemnat valori negative pentru a doua lună consecutiv. În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei a scăzut la 4,3 la sută în luna noiembrie 2013 faţă de 4,5 la sută în luna precedentă, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru asigurarea comparabilităţii la nivel european şi evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a continuat să se reducă, atingând nivelul de 3,5 la sută în luna noiembrie 2013 faţă de 3,7 la sută în luna anterioară.

Activitatea economică a fost susţinută în continuare de exporturi, dar şi de o ameliorare a cererii interne, pe fondul creşterii consumului final al populaţiei. În acelaşi timp, pe partea ofertei, principalele contribuţii au fost aduse de anul agricol bun şi de producţia industrială.

Dinamica anuală a creditului total (lei şi valută) acordat sectorului privat a rămas însă negativă, în pofida unei relative îmbunătăţiri a evoluţiei împrumuturilor în monedă naţională. Scăderea ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei, reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară şi îmbunătăţirea condiţiilor lichidităţii pe piaţa monetară contribuie la o dinamică pozitivă a creditării în monedă naţională.

Evoluţia şi perspectivele favorabile ale inflaţiei au permis băncii centrale ajustarea corespunzătoare a conduitei politicii monetare pe parcursul anului 2013 şi consolidarea mecanismului de transmitere a acesteia în condiţii compatibile cu ancorarea eficace a anticipaţiilor şi în paralel cu monitorizarea atentă a evoluţiilor interne şi internaţionale.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei - până la niveluri minime istorice - în prima jumătate a anului 2014, pe fondul manifestării efectului de bază favorabil şi al impactului recoltei bune din anul 2013. Această evoluţie este compatibilă cu previziunile anterioare privind revenirea şi menţinerea ulterioară a acestei rate în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei staţionare de 2,5 la sută.

Riscurile asociate perspectivei pe termen mediu a inflaţiei provin, în principal, din volatilitatea fluxurilor de capital extern în condiţiile procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar şi ale variabilităţii apetitului pentru risc al investitorilor asociată inclusiv deciziilor principalelor bănci centrale din lume.

Implementarea consecventă a unui mix adecvat al politicilor macroeconomice în linie cu reperele convenite în cadrul acordului preventiv de finanţare externă încheiat cu instituţiile internaţionale, alături de o situaţie socială şi politică echilibrată în anul electoral 2014 vor asigura consolidarea stabilităţii economiei româneşti, întărind astfel rezistenţa acesteia faţă de şocuri externe.

În acest context, CA al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută pe an de la 4,0 la sută. În consecinţă, începând cu 9 ianuarie 2014, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 6,75 la sută pe an de la 7,0 la sută, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 0,75 la sută pe an. CA al BNR a decis totodată continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar.

În vederea sprijinirii unui proces sustenabil de creditare şi pentru armonizarea mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele în materie ale Băncii Centrale Europene, CA al BNR a decis, de asemenea, reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 12 la sută de la 15 la sută şi scăderea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 18 la sută de la 20 la sută începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2014.

CA al BNR reiterează că utilizarea judicioasă a tuturor instrumentelor de care dispune banca centrală în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional este de natură să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară.

Potrivit calendarului aprobat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 februarie 2014 când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.