“Doar prostii mai tin acum bani la banca”, i-au reprosat ziaristii cunoscutei reviste germane Ders Spiegel presedintelui Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi (foto) in cadrul unui interviu. In Germania, au adaugat ei, BCE nu este simpatizata deloc, pentru ca a determinat scaderea dobanzilor la depozite atat de mult incat nici macar nu mai acopera inflatia.
Insa italianul Draghi a raspus calm, scurt, simplu si la obiect, ca un german (cand a fost numit la conducerea BCE a fost acuzat de nemti ca vor fi ruinati de un intalian): “Aceasta nu este vina BCE. Nu exista o legatura foarte puternica dintre dobanzile pe termen scurt, controlate de BCE, si cele pe termen lung aferente investitiilor, relevante pentru deponenentii germani”.
“Serios?”, s-au aratat socati ziaristii germani. “Pai este politica declarata a BCE sa reduca indirect dobanzile pe termen lung!” au raspuns aparent bine-documentatii ziaristi germani.
Ha, ha, ha, le-a ras in nas Draghi germanilor (in sinea lui si in imaginatia noastra, fireste). Nu e deloc asa, a replicat el: “Nu, in special in ultimii ani, noi nu am controlat dobanzile pe termen lung, pentru ca investitorii au fost foarte speriati de criza din zona euro. De aceea, toata lumea si-a dus banii in Germania pentru a cumpara bonduri ale statului german (bundesbond), considerate cele mai sigure. De aceea au scazut dobanzile din Germania. Luam foarte in serios ingrijorarea deponentilor. Dar ce putem face? Noi stabilim politica monetara pentru intreaga zona euro, nu doar pentru o singura tara. Dar daca vom inlatura nesiguranta, multi investitori isi vor retrage banii din Germania si-i vor duce inapoi in tarile lor, astfel ca dobanzile vor creste iar.”
Pe un german nu-l convingi prea usor
Pe un german nu-l convingi insa prea usor, cu greu ii scoti din cap prejudecata ca BCE determina dobanzile la depozite. Ziaristii de la Der Spiegel au continuat sa se planga de faptul ca firmele de asigurari platesc tot mai putin clientilor, din cauza dobanzilor in scadere. “Iar adevarul este ca deponentii platesc pretul pentru salvarea euro”, au adaugat ei.
Dar seful BCE ramane imperturbabil, la fel de concis si direct in explicatii: “Sunt sigur ca firmele de asigurari nu se refera la dobanda de referinta a BCE in extrasele lor de cont. Noi putem controla doar aceasta dobanda. Ratele pe termen lung sunt determinate in mare parte de pietele financiare globale. Daca Fed-ul decide sa cumpere bonduri ale trezoreriei SUA in valoare de 1 trilion de dolari pe an, aceasta afecteaza dobanzile din toata lumea.”
Dar cand ziaristii germani afla de la Draghi ca recenta decizie a Fed-ului de a incepe sa reduca treptat volumul de bonduri cumparate nu a afectat piata financiara europeana, vaicareala a continuat si mai ca ai jura ca au milioane depuse in banci: “Asta nu prea ajuta deponentii. In prezent, primesti doar 0,8% pe an pentru banii dintr-un cont bancar din Germania, pe cand inflatia este 1,3%. Credeti ca aceasta este o situatie normala si benefica?” a fost intrebat Draghi.
In sfarsit, perseverenta teutonilor a razbit. Draghi le-a dat dreptate aici: “Nu este normal si benefic. Dobanzile reale (dobanzile nominale, ajustate cu rata inflatiei) ar trebui sa fie pozitive in conditii normale. In prezent, in unele tari sunt negative, iar in altele pozitive sau chiar prea mari. Suntem foarte constienti de riscurile pe care le-ar putea aduce o astfel de fragmentare”.
Intrebat la ce fel de riscuri se refera, seful BCE a precizat: “In primul rand, stabilitatea sistemului financiar este in pericol daca dobanzile sunt prea mici prea mult timp. Iar deocamdata am vazut cresteri semnificative de preturi doar in anumite zone, precum in unele piete imobiliare din Europa. Al doilea risc serios este acela ca inflatia, in prezent cu mult sub tinta noastra de 2%, sa scada in continuare. Totusi, nu vedem ca ar avea loc o deflatie, adica o scadere generala a preturilor. Insa trebuie sa fim foarte atenti sa nu ajungem la o inflatie permanenta de sub 1%, adica intr-o zona periculoasa.”
Intrebat ce are de gand sa faca in acest sens, daca va reduce si mai mult dobanda de referinta a BCE, aflata deja la 0,25% pe an, Draghi a spus ca nu e cazul deocamdata: “În momentul de față nu consideram ca ar fi nevoie de o acțiune imediată. Nu avem condițiile din Japonia. Acolo, așteptarea de scădere a prețurilor a devenit înrădăcinată. În zona euro, participanții de pe piață sunt convinși că inflația va crește la aproape, dar sub 2% din nou, tinta BCE. În plus, Japonia, pentru o lungă perioadă de timp, nu a actionat atât de ferm în ceea ce privește politica sa monetară, așa cum a făcut BCE. Și, în sfârșit, băncile și companiile din Japonia au fost într-o stare mai rea decât cele din zona euro de azi.”
Vezi aici varianta intergrala a interviului acordat de Mario Draghi pentru Der Spiegel, in engleza
