Potrivit sondajului de conjunctură realizat de BNR, ultima lună a acestui an va consemna o posibilă înrăutăţire a principalilor indicatori economici aferenţi celor două sectoare economice analizate; ajustarea seriilor de solduri conjuncturale (1) relevă însă faptul că aceste evoluţii încorporează influenţe sezoniere consistente.

Volumul producţiei industriale îşi va întrerupe creşterea, contracţia – sugerată de coborârea sub zero a soldului opiniilor (-16 la sută) – datorându-se, în bună măsură, numărului mai scăzut al zilelor lucrătoare din ultima lună a anului; concluzia este confirmată de valoarea pozitivă (deşi inferioară lunii precedente) a soldului conjunctural ajustat.

Estimări nefavorabile au fost formulate şi în ceea ce priveşte portofoliul total al comenzilor din industrie, în principal ca urmare a reducerii cererii pentru export, soldurile neajustate ale opiniilor coborând semnificativ sub zero (până la -22 la sută, respectiv -31 la sută).

Pe serie ajustată, volumul total al comenzilor se va plasa la un nivel similar celui din noiembrie, însă cererea externă îşi va restrânge dimensiunea.

Pentru construcţii, ambele serii ale soldurilor conjuncturale relevă accentuarea pesimismului operatorilor în privinţa volumului producţiei (înrăutăţire de circa 6 ori a soldului negativ pe serie brută; schimbare de semn a soldului conjunctural ajustat).

O scădere este anticipată şi la nivelul comenzilor, cauza determinantă constituind-o însă înrăutăţirea condiţiilor climaterice.

Stocurile de produse finite industriale vor consemna o inversare de mică amplitudine a traiectoriei, sugerată de o uşoară coborâre în domeniul negativ a soldului conjunctural aferent ambelor serii.

În construcţii, acest indicator îşi va accentua scăderea. Disponibilul de materii prime se va situa la cote normale în opinia majorităţii respondenţilor din cele două sectoare economice, dar nu este exclusă înregistrarea unui deficit în construcţii.

Cererea insuficientă continuă să exercite o influenţă restrictivă asupra activităţii din industrie şi construcţii, acest factor fiind invocat în proporţie de circa 53 la sută şi respectiv de 55 la sută.

Blocajul financiar afecteaza jumatate dintre firmele de constructii si doar 9% dintre firmele din  industrie

Blocajul financiar este resimţit de aproape jumătate din numărul total al respondenţilor din construcţii şi de circa 9 la sută din cel al operatorilor industriali.

Influenţe negative, de amplitudine relativ scăzută, vor exercita ratele înalte ale dobânzilor bancare, evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale şi dificultăţile întâmpinate în procurarea materiilor prime.

În ambele sectoare se întrevăd noi ajustări ale dimensiunii personalului, însă în industrie acest proces îşi va atenua intensitatea, având în vedere reducerea la jumătate a soldului conjunctural negativ.

Preţurile de producţie nu vor consemna modificări faţă de noiembrie, având în vedere ponderea ridicată a opiniilor de acest tip (95 la sută în industrie şi 97 la sută în construcţii) şi nivelul aproape nul al soldurilor conjuncturale corespunzătoare.

O traiectorie similară este relevată şi de seriile ajustate aferente soldurilor conjuncturale pentru aceste sectoare.

Industria va consemna probabil o întrerupere a acumulărilor de capital, evoluţie atribuită, în bună măsură, factorilor sezonieri. Pentru construcţii se anticipează o intensificare a declinului investiţiilor.

Rata profitabilităţii este posibil să se deterioreze atât în industrie, cât şi în construcţii.

(1) Soldul conjunctural exprimă tendinţa indicatorului şi se calculează ca diferenţă între ponderea opiniilor favorabile şi cea a opiniilor nefavorabile. În absenţa unei menţiuni explicite, analiza are la bază seriile de solduri conjuncturale neajustate.