Numarul total al cardurilor bancare valide care se afla in circulatie, a crescut cu 373.206 unitati in trimestrul 3 al acestui an, ajungand la un record istoric de 14,1 milioane de carduri, conform datelor agregate de Banca Nationala a Romaniei (BNR). La finalul lui 2008 (vezi graficul), in momentul izbucnirii crizei, romanii detineau un numar de 13,5 milioane carduri, a caror numar a scazut ulterior cu aproape un milion, din cauza recesiunii, la 12,6 milioane

Numarul de carduri valide si-a reluat ascensiunea de la mijlocul lui 2011, ajungand la 13,3 milioane la finalul acelui an. In 2012, numarul total a cardurilor ajunsese la 13,7 milioane, nivel care s-a mentinut si in prima parte a acestui an. Trimestrul 3 a inregistrat insa saltul spectaculos peste pragul de 14 milioane de carduri.

Marea majoritate a cardurilor sunt, fireste, de debit, numarul acestora ajungand la 11,7 milioane in septembrie 2013, cu 280.000 mai multe decat in iunie si cu 900.000 mai multe decat la finalul lui 2008.

Numarul cardurilor de credit a ajuns la finalul lunii septembrie la 2,3 milioane, in crestere cu 100.000 fata de iunie, ceea ce reprezinta un avans semnificativ in comparatie cu trimestrele precedente. Numarul cardurilor de credit este insa in continuare mai mic decat la finalul lui 2008, cand existau 2,7 milioane de astfel de carduri.

Pe de alta parte, numarul cardurilor active, adica cele care se folosesc, este de 11,4 milioane, cu 2,7 milioane mai putine decat numarul celor valabile.

Desi pe tot parcursul acestui an numarul cardurilor active a crescut de la 11 la 11,4 milioane, cu 400.000 asadar, numarul total al acestora ramane la nivelul inregistrat in 2010 si apropiat chiar de cel de la finalul lui 2008, de 11 milioane. De atunci, pe parcursul lui 2011 si 2011, numarul cardurilor active a scazut pana la 10,5 milioane, dupa care a inceput din nou sa urce in acest an.

Cate carduri avem raportate la numarul persoanelor active?

Stabilizarea numarului cardurilor active in jurul a 11 milioane pe parcursul ultimilor 5 ani ar putea semnaliza faptul ca aceasta piata a atins nivelul de saturatie, cel putin in privinta numarului persoanelor active din Romania, cu forme legale, inregistrate de statistici, adica salariati, intreprinzatori si liber profesionisti.

Astfel, populatia adulta a Romaniei (persoane cu varsta intre 15 si 59 de ani) este in jurul a 13 milioane de oameni, reprezentand in jur de 65% din totalul populatiei, de 20 de milioane. Institutul de Statistica a anuntat in iulie 2013 rezultatele definitive ale ultimului recensamant, conform carora „la 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%).

Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1,559,3 milioane persoane (din care 779,2 mii femei), în principal din cauza migraţiei externe. Primele 6 judeţe, cu excepţia Municipiului Bucureşti (1,883,4 milioane), ca număr de populaţie stabilă sunt Iaşi (772,3 mii), Prahova (762,9 mii), Cluj (691,1 mii), Constanţa (684,1 mii), Timiş (683,5 mii) şi Dolj (660,5 mii persoane).

În municipii şi oraşe trăiesc 10,859 milioane persoane, reprezentând 54,0% din totalul populaţiei stabile. Copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,9% în totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile.

Conform ultimelor date ale INSSE din trimestrul 2 din 2013, populatia activa a Romaniei era de 10,1 milioane persoane, din care 9,3 milioane erau persoane ocupate (angajati si agricultori neremunerati) si 750.000 de someri. Numarul persoanelor de peste 15 ani inactive se ridica la 8 milioane iar tinerii sub 15 ani sunt 3,2 milioane.

Din populatia activa, numarul de salariati (inclusiv forţele armate şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru) este de 6,3 milioane persoane, iar alte categorii erau 3 milioane. Numarul de salariati fara militari erau de 4,3 milioane in august 2013. La acestia mai putem adauga cei aproximativ 700.000 de patroni de firme si in jur de 300.000 de PFA-uri.

In realitate, doar 5-6 milioane de romani folosesc cardurile

Raportand, asadar, numarul de carduri active, 11 milioane, la numarul persoanelor active, 10 milioane, rezulta ca mai toata lumea care ar avea nevoie de un card si implicit de un cont in banca dispun de servicii bancare, cu alte cuvinte romanii sunt bancarizati.

In realitate insa, bancherii precizeaza ca datele statistice cu privire la numarul de carduri active sunt departe de realitate. Mai exact, din cele 11 milioane de carduri active, doar jumatate, in jur de 5 milioane, se folosesc cu adevarat, in fiecare luna, pentru incasarea salariilor sau a altor venituri si pentru efectuarea de plati.

In plus, trebuie sa ne gandim si la faptul ca cei care folosesc aproape zilnic un card au, de fapt, mai multe carduri, 2 sau 3, astfel ca numarul persoanelor care detin carduri active este in realitate si mai mic. Pe de alta parte, mai putem adauga la detinatorii de carduri si o parte din cei aproximativ 5,5 milioane de pensionari care isi incaseaza pensia pe card sau intr-un cont bancar, precum si cei aproximativ o jumatate de milion de studenti ce detin carduri.

Luand in calcul toate aceste categorii si tinand cont de opinia bancherilor cu privire la numarul efectiv al utilizatorilor activi de carduri, putem aproxima ca ar exista intre 5 si 6 milioane de romani care folosesc cu adevarat un card.

Ceea ce inseamna ca mai raman 3-4 milioane de persoane active, potentiali utilizatori de carduri pe care bancile s-ar putea baza sa-i atraga in viitor. Din acest motiv, bancile romanesti pot miza in viitor pe un potential promitator al pietei de retail in Romania, dupa cum apreciaza Sorin Mititelu, directorul diviziei de managementul segmentelor retail in cadrul BCR.

„Toate modelele de afaceri arata faptul ca mai degraba avem o imagine pozitiva decat una negativa, doar ca este conditionata de o crestere a bazei de clienti, reducerea cheltuielilor operationale si cunoasterea mai buna a clientului. Retailul traieste si ramane un business de baza intr-o banca, chiar si in conditii ceva mai austere”, adauga el.

Se pune asadar intrebarea: cresterea semnificativa, cu aproximativ 400.000 de unitati, atat a numarului de carduri valide cat si a celor active, din trimestrul 3 al acestui an, poate reprezenta un semnal optimist cu privire la revenirea cresterii economice si a potentialului de afaceri al bancilor? Asa se pare, dar tendinta ramane sa fie confirmata.