Sunt cel putin 4 ciudatenii in cazul creditului pentru teren luat de Ioana Basescu de la CEC Bank, care demonstreaza ca banca si BNR ascund ceva sub pres:

1. De ce a schimbat CEC Bank conditiile de garantare a creditului, dupa izbucnirea scandalului?

2. De ce nicio alta banca nu mai acorda persoanelor fizice astfel de credite pentru terenuri extravilane garantate doar cu respectivul teren?

3. De ce tace CEC Bank, daca nu are nimic de ascuns si a procedat corect in acordarea creditului?

4. De ce BNR incearca sa apere banca, in loc sa o verifice, pentru a vedea si a prezenta opiniei publice adevarul: daca respectivul credit a fost acordat corect sau nu?

De ce incearca BNR sa apere CEC Bank?

Recentul caz al creditului de 1,3 milioane euro pentru achizitia unui teren agricol de 290 de hectare obtinut de Ioana Basescu, fiica presedintelui Basescu de la CEC Bank, releva nu dor suspiciuni cu privire la conditiile preferentiale in care a fost acordat acest credit, probabil cu interesul ca presedintele tarii sa-l tina in functie pe seful CEC Bank, Radu Ghetea, ce urma sa fie schimbat de catre guvern, cu care seful statului este in conflict intens.

Dincolo de interesele politice sau personale ale celor doi, Traian Basescu si Radu Ghetea, mult mai grav, in opinia noastra, este reactia presei si a autoritatii de supaveghere, BNR, in acest caz, care demonsteaza, pe de o parte, cat de precara este educatia financiara, precum si informatia completa si echilibrata, care sa ajute publicul sa inteleaga despre ce este vorba in acest caz.

Iar pe de alta parte faptul ca banca centrala, in loc sa aiba o atitudine echidistanta, de supraveghetor al bancii, incearca, de fapt, sa o apere.

Problemele descoperite de la inceput: de ce a fost garantat creditul cu terenul si nu cu o ipoteca rezidentiala, cum se prevedea in conditiile de creditare?

Sa o luam in ordine cronologica, pentru a intelege mai bine despre ce e vorba.

A aparut stirea ca Ioana Basescu a luat un credit de la o banca, fara a se specifica numele acesteia, pentru ca tatal sau, presedintele tarii, sa-si cumpere un teren agricol de 290 de hectare in comuna Nana, judetul Calarasi. Presedintele a declarat ca respectivul “credit ipotecar pentru agricultura” a fost garantat doar cu acel teren, intrucat banca l-a evalutat la un pret mai mare decat cel cu care a fost cumparat, asadar, nu a avut nevoie de garantii suplimentare.

Bancherul.ro a descoperit apoi ca banca de la care a fost luat creditul este CEC Bank, dar analizand oferta de creditare a bancii, am descoperit cel putin doua mari probleme: valoarea imprumutului este mult mai mare decat plafonul maxim din oferta standard, iar garantiile necesare pentru un astfel de credit trebuiau sa fie imobile rezidentiale, asa cum se specifica in prezentarea creditului pe site-ul bancii, si nicidecum terenuri agricole, a caror valoare este greu de estimat iar riscul recuperarii prin revanzare, ridicat.

In privinta plafonului de creditare, am specificat ca bancile pot acorda credite mai mari decat in mod uzual, dar numai cu aprobarea conducatorilor, conform normelor de creditare aprobate de BNR. Informatie confirmata, ulterior, si de reprezentantul bancii centrale, Adrian Vasilescu.

BNR trebuie insa sa verifice daca aceasta aprobare s-a efectuat conform normelor de creditare si nu preferential, dupa cum exista suspiciunea fireasca, in conditiile in care ministrul Finantelor, Daniel Chitoiu, a dezvaluit ca a fost sunat de presedintele Basescu pentru a-si spune sa nu-l schimbe pe Ghetea de la CEC inainte de expirarea mandatului.

Mai ales ca, in ceea ce priveste garantiile pentru credit, situatia este mult mai delicata si ramane, in continuare, un mister, din trei motive, cel putin:

1. primul, si cel mai grav, este faptul ca banca a modificat, imediat dupa ce Bancherul.ro a publicat articolul cu privire la problemele in garantarea creditului, conditiile de acordare a respectivului credit, in ceea ce priveste garantiile necesare: astfel, daca in momentul in care fiica presedintelui a obtinut imprumutul erau necesare “ipoteci imobiliare asupra proprietatilor imobiliare locative”, conform site-ului bancii, acum la garantii apar “ipoteci imobiliare asupra bunurilor imobile”, care pot include si un teren.

Cu exceptia CEC Bank, nicio alta banca din Romania nu acorda persoanelor fizice credite pentru cumpararea de terenuri agricole extravilane, garantate doar cu respectivul teren

2. Nicio alta banca din Romania, cu exceptia CEC Bank, nu acorda persoanelor fizice credite pentru terenuri extravilane cu garantie constand doar in respectivul teren cumparat, asa cum a obtinut Ioana Basescu, dupa cum releva analiza ofertelor de creditare ale bancilor. Chiar si pentru achizitia de terenuri intravilane, destinate constructiei de locuinte, este necesara, in multe cazuri, o ipoteca pe o locuinta.

In aceste conditii, diverse stiri precum una aparuta in Ziarul Financiar in care se face o comparatie a dobanzilor creditului pentru terenuri oferit de CEC Bank cu ofertele altor banci, oferte care se refera insa la credite imobiliare pentru terenuri intravilane, destinate constructiei unei locuinte, este daca nu naiva si neprofesionista, relevand un grad de educatie financiara precar, atunci hazlie sau, cine stie, poate chiar cu scopul de a manipula.

Oricum, tacerea CEC Bank dupa tot acest scandal si semnele de intrebare ridicate cu privire la legalitatea acordarii creditului este un semn clar ca banca are ceva de ascuns.

3. Insa ceea ce este mai grav este faptul ca BNR, cea care are obligatia prin lege sa fie impartiala si sa supravegheze bancile, a luat apararea CEC Bank.

Iata ce a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, la Digi TV: “ La o institutie cum este CEC-ul, care chiar in ultima vreme a apasat pe accelerator si a dat credite multe, pot să vă spun care este principiul. Există o limită până la care se poate se da un credit. În aceste condiții, se poate da un credit până la 700.000 de euro la CEC. Mai departe, dacă sunt situații speciale, dacă există garanții, dacă există condiții de venit, creditul se poate da cam până la două milioane de euro, cu aprobarea Comitetului Director al băncii”.

„Mai departe, dacă există o cerere pentru un credit mai mare de două milioane de euro și sunt și condiții ca să poată fi obținut, atunci conducerea băncii trebuie să ceară aprobarea Consiliului de Administrație. Asta este regula generală. Regula este înscrisă în norme, ea se aplică”, a adăugat Vasilescu.

Ceea ce nu a fost intrebat Vasilescu si nici nu a raspus singur este cum de a putut fi acordat creditul doar cu garantia terenului si de ce a schimbat CEC Bank conditiile de garantate dupa izbucnirea scandalului.

Intr-o alta declaratie, Vasilescu a mai spus ca BNR nu se uita in contractele de credit ale bancilor si nu le aproba, intrucat acest lucru ar constitui o ingerinta in functionarea unui piete libera.

Ce nu spune Vasilescu insa este faptul ca orice contract de credit este realizat conform normelor de creditare ale bancilor, care sunt avizate de BNR, aceasta urmarind apoi si daca respectivele norme sunt aplicate corect in contractele de credit.

Iar normele de creditare fac referire si la scopul utilizarii unui credit, respectiv daca este destinat unor terenuri intravilane sau extravilane, agricole, precum si care sunt conditiile de garantare a acestor credite.

Intrebarile la care atat CEC Bank, cat si BNR ar trebui sa raspunda inainte de initierea unor anchete parlamentare sau judiciare

Ar fi firesc ca atat CEC Bank, cat si BNR, in loc ca una sa taca, iar alta sa-i ia apararea, sa faca publice toate informatiile aferente modului in care s-a acordat creditul (doar publicarea contractului de credit nefiind suficienta, putand fi chiar o diversiune) si sa explice tot ce este neclar.

Doar asa CEC Bank si seful sau ar putea sa-si salveze onoarea iar BNR sa dea dovada unui supraveghetor onest, echidistant si profesionist. Pana acum, cele doua institutii au demonstrat doar ca au ceva de ascuns sub pres.