Conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), România ar putea adopta moneda euro cel mai devreme în anul 2018, potrivit unui comunicat al asociatiei.

Cei mai mulţi participanţi la sondaj consideră că anul intrării României în Zona Euro va fi 2021.

Diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre România şi ţările Zonei Euro reprezintă o provocare majoră în anii următori, în opinia multor analişti participanţi la sondaj.

Creşterea economică ar putea încetini la 2% în anul 2014, de la o valoare estimată de 2,4% în acest an. Previziunile pentru creşterea economică din anul 2014 variază între un minim de 1,5% şi un maxim de 3%.

Rata inflaţiei ar putea urca la 3,1% în luna decembrie 2014, de la un nivel prognozat de 2% în luna decembrie 2013.

Estimarea privind cursul de schimb al leului faţă de euro este de 4,45 în luna decembrie 2013 şi 4,50 în luna decembrie 2014. Prognozele analiştilor pentru luna decembrie 2014 variază între 4,10 şi 4,70.

Opinii ale membrilor AAFBR:

Rozalia Pal, Vicepreşedinte AAFBR, Economist Sef Garanti Bank:

Încadrarea în criteriile convergenţei nominale, indiferent de data de adoptare a monedei euro, este importantă deoarece reflectă menţinerea macrostabilităţii, o condiţie prioritară pentru dezvoltarea economiei.

Totuşi, pentru convergenţa reală este nevoie de mai mult. Trebuie asigurată îmbunătăţirea continuă a eficienţei şi a productivităţii, prin atragerea şi orientarea investiţiilor spre domeniile cheie, cum ar fi educaţia, infrastructura, orientarea către sectoarele cu o valoare adăugată ridicată şi către cercetare–dezvoltare. Doar aşa putem diminua decalajul de dezvoltare economică şi de nivel de trai între România şi ţările membre ale zonei euro.

Scopul României ar trebui să fie convergenţa reală, în timp ce convergenţa nominală, prin asigurarea macrostabilităţii, poate fi considerată un cadru favorabil pentru realizarea celei reale.

Dumitru Dulgheru, membru AAFBR, Coordonator Echipa Cercetare Macro şi Titluri cu Venit Fix BCR:

Convergenţa reală va prima în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Monetară.
O ţară ca România, care are un PIB pe capita la paritatea puterii de cumpărare la circa 45% din Zona Euro şi o discrepanţă negativă majoră între PIB/capita între Bucureşti şi judeţe/regiuni, nu va putea fi acceptată, chiar dacă va îndeplini unele criterii nominale.

Următorul exerciţiu bugetar 2014-2020 va reprezenta un test pentru România în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene care ar trebui sa se materializeze în capacitatea ţării de a genera creşteri economice sustenabile prin acumulare de capital şi creşteri de productivitate (risc scăzut de noi dezechilibre
macroeconomice).

O adoptare timpurie a euro (în actualul stadiu de dezvoltare a economiei româneşti) ar putea însemna poate un reviriment economic de scurtă durată susţinut de dobânzile mici, însă pe termen mai lung unele dezechilibre (de cont curent, bugetare) s-ar putea amplifica, iar ajustările ulterioare vor fi dificil de realizat (tăieri salariale, austeritate fiscală).

Cristiana Barabula, membru AAFBR, Consilier Corporate & Investment Banking BRD:

Economia României urmează un trend ascendent, limitat însă de recesiunea persistentă din Zona Euro. Estimez accelerarea graduală a ritmului de creştere începând cu 2014, sub rezerva unui program macroeconomic asumat la nivel naţional. 2018 ar putea fi un orizont realist pentru adoptarea monedei euro, oferind României răgazul necesar pentru îndeplinirea criteriilor de convergenţă de la Maastricht.

Adrian Mitroi, Vicepreşedinte AAFBR, analist economic, lector ASE:

România are spaţiu de relaxare monetară şi fiscală, o relaţie funcţională cu piaţa şi finanţatorii instituţionali şi cu un şomaj rezonabil. Aceşti factori sunt pozitivi pentru creşterea economică şi probabil vor ameliora deficitul cronic de ISD. Combinaţia actuală de macrostabilitate, dezinflaţie, deficit finanţabil, curs stabil, dobânzi în scădere îşi va arăta beneficiile bugetare. Dieta fiscală va fi echilibrată de politica monetară acomodativă şi de curs stabil pe dobânzi în scădere. Efectul ce pare uşor restrictiv monetar dar favorabil prudenţial – un curs statornic (cursul de buget, la 4,45 – nivel stabil faţă de o monedă euro care a continuat să se aprecieze) va putea fi compensat, prin reglaj fin, din paşii finali ai ciclului de relaxare şi prin scăderea rezervelor.

Investiţiile publice nu mai au efectul de multiplicare scontat. Acestea înseamnă cheltuieli majoritare pentru achiziţii din import şi doar o parte mică spre cele din interior – în special cu forţa de muncă. Efectul de multiplicare este limitat la ponderea forţei de muncă (probabil mai puţin de un sfert, chiar şi pentru lucrările mari de infrastructură).

Notă: Acestea reprezintă opiniile personale ale unor membri ai AAFBR care au participat la sondajul de opinie pe luna în curs şi nu reprezintă punctul de vedere oficial al instituţiilor la care persoanele respective lucrează sau cu care persoanele respective sunt asociate. Opiniile exprimate în acest paragraf pot diferi de rezultatele generale ale sondajului care au fost prezentate mai sus şi care se bazează pe prelucrarea statistică a unui număr mare de răspunsuri primite de la participanţi. Nu toţi participanţii la sondaj au oferit şi o opinie detaliată referitoare la indicatorii economici acoperiţi de sondaj. Acest sondaj este conceput ca o sursă suplimentară de informaţii pentru toţi cei interesaţi. La baza lui stau cele mai bune resurse disponibile membrilor AAFBR în momentul publicării. Informaţiile şi sursele datelor folosite sunt considerate a fi demne de încredere. Cu toate acestea, AAFBR şi afiliaţii săi nu îşi asumă responsabilitatea pentru acurateţea sau gradul de cuprindere al informaţiilor. Sondajul de opinie în rândul membrilor AAFBR şi comunicatul de presă aferent constituie o analiză economică şi nu reprezintă consultanţă pentru investiţii sau o recomandare în acest sens.