Recentul caz prin care peste 10 detinatori de casete de valori din sucursala BCR Pitesti au reclamat ca li s-au furat din acestea in jur de 2 milioane de euro, dupa ce in urma cu cateva luni alti 2 clienti ai Raiffeisen Bank din Prahova au patit acelasi lucru, ridica mari semne de intrebare cu privire la modul in care au actionat hotii si la eficienta procedurilor de securitate ale bancilor.

Mai intai s-a pus problema daca nu cumva avem de-a face cu o inscenare, prin care utilizatorii casetelor sa pretinda, dintr-un motiv sau altul, ca li s-au furat bani din acestea, cand de fapt acele bunuri nici nu existau sau le-au luat chiar ei, in conditiile in care banca nu cere clientilor sa declare ce pun in casetele de valori, asadar doar ei stiu ce au acolo.

De ce sa tii banii intr-o caseta de valori si nu intr-un depozit asigurat?

Mai ales ca e greu de presupus ce motive are o persoana sa tina zeci sau sute de mii de euro intr-o caseta de valori, in loc sa-i depuna intr-un cont sau depozit bancar, unde banii stau in siguranta, intrucat sumele cu valori de pana la 100.000 de euro pentru fiecare client la fiecare banca sunt asigurate de Fondul de Garantare a Depozitelor.

In aceste conditii, pentru a-ti tine banii intr-o caseta de valori si nu intr-un depozit bancar trebuie sa ai alte motive decat cele ale unui om obisnuit: fie pentru a ascunde niste bani sau bunuri obtinute in cine stie ce conditii, precum fapte ilegale, cum ar fi traficul de droguri sau arme, ori activitati ilicite, de evaziune fiscala, sau chiar pentru a-i proteja de diverse persoane.

Practic o caseta de valori in banca poate ascunde niste bani murdari, obtinuti ilegal, cu valori uriase, in conditiile in care banca nu este obligata sa ceara depunatorului sa declare provenienta sumelor mai mari de 15.000 de euro, asa cum se intampla in cazul depunerii banilor intr-un cont bancar.

Autoritatea care se ocupa de cazurile de spalare de bani si finantarea terorismului, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, ar trebui sa se gandeasca si la casetele de valori.

Varianta inscenarii, demontata de politie si ARB

Se pare insa ca nu este vorba de inscenari, (sau cel putin nu in toate cazurile de reclamatii, intrucat se poate sa fi existat si persoane care au incercat sa profite de situatie), pentru ca numarul reclamantilor este destul de mare, peste 10, la aceeasi sucursala BCR din Pitesti. Desi politia a cerut oamenilor sa-si verifice casetele de la toate bancile, pana acum nu a mai aparut vreo reclamatie.

Varianta inscenarii este eliminata si de anuntul comun al Politiei si Asociatiei Romane a Bancilor, prin care se confirma faptul ca a existat un furt, exista suspecti si colaboreaza pentru gasirea hotilor. In plus, politia a sugerat bancilor sa-si imbunatateasca procedurile de siguranta, prin introducerea de camere video in camerele de tezaur in care se afla casetele de valori.

Ramane asadar un mister, pana la elucidarea cazului, cum au reusit hotii sa fure din casete, fara sa le forteze, dupa toate indiciile de pana acum, ci cu chei potrivite, pare-se, in conditiile in care o caseta se poate deschide doar cu doua chei: una aflata la client, alta la banca.

Noi am identificat 3 scenarii posibile:

1. Cu complicitatea angajatilor bancii

Primul scenariu, dupa cum a relatat si presa, citand surse din cadrul politiei, este ca hotii au inchiriat mai intai, in mod legal, pentru perioade scurte de timp, casete la banca, cu scopul de a copia cheile acestora, iar dupa ce casetele respective au fost inchiriate altor clienti, hotul a revenit la banca si a descuiat cu cheia copiata caseta care acum apartine altcuiva.

Acest scenariu este posibil cu doua conditii:

a) Prima este ca banca sa foloseasca aceleasi chei ale unei casete pentru toti clientii, ceea ce se pare ca este adevarat, intrucat BCR nu a infirmat acest lucru.

b) A doua este ca hotul sa faca rost si de a doua cheie necesara pentru deschiderea unei casete, cheie care sta la banca.

Dar cum face hotul sa obtina si cheia bancii? Doua alternative ar avea: prima, sa incerce sa-si aroge identitatea detinatorului actual al casetei. Adica sa se prezinte la banca si sa spuna ca are inchiriata una sau mai multe dintre casetele care in trecut i-au apartinut, dar care acum sunt ale altora. Daca face asta, nu prea are sanse sa primeasca acces la ele, intrucat banca are o lista cu proprietarii casetelor. Asadar, Popescu figureaza cu caseta nr.7, sa spunem, si nu poate veni Ionescu sau altcineva sa ceara acces la respectiva caseta.

Astfel ca o posibilitate pentru ca hotul sa puna mana pe a doua cheie este complicitatea angajatului bancii. Cu alte cuvinte, angajatul sa fie implicat, furnizand hotului a doua cheie necesara deschiderii casetelor.

2. Utilizarea de acte false pentru accesul la caseta altuia

O alta modalitate de a pune mana pe a doua cheie este ca hotul sa fure identitatea utilizatorului actual al casetei, adica sa foloseasca un act de identitate fals, cu numele detinatorului actual al casetelor, dar cu poza lui (si eventual o legitimatie falsa de acces, eliberata de banca).

Ceea ce este putin probabil, intrucat hotul nu are de unde sa stie cine sunt “vecinii” sai de casete de valori. Daca stie, atunci exista sansa sa-i fure actele de identitate si sa le falsifice, cu scopul de a intra in banca. Pentru aceasta insa este nevoie de o munca destul de asidua din partea hotilor, iar dat fiind faptul ca numarul plangerilor este mare, peste 10 pana acum, ne face sa credem ca a fost vorba de o alta strategie.

3. Utilizarea unor mecanisme sofisticate de deschidere a casetelor, fara chei

Exista si posibilitatea ca hotul sa inchirieze el insusi o caseta de valori, cu scopul de a intra in camera de tezaur si sa aiba acces la caseta din care vrea sa fure. Insa pe aceasta nu o va putea deschide, in lipsa cheilor, decat fortand incuietarea casetei sau utilizand diverse mecanisme sofisticate de deschidere. Nu stim deocamdata daca a fost cazul, intrucat politia nu a oferit niciun amanunt pana acum.

Cum ar putea fi imbunatatite procedurile de siguranta?

In aceste conditii, ne intrebam ce rost ar mai avea revizuirea procedurilor de siguranta in cazul casetelor de valori, asa cum a anuntat politia si asociatia bancilor? Cum ar putea fi imbunatatite conditiile de siguranta a casetelor de valori?

Prin instalarea de camere video in camera de tezaur in care se afla casetele, spune politia. Astfel, hotul ar putea fi identificat in timp ce fura din caseta altuia. Aceasta insa nu este o masura preventiva, ci doar ar ajuta la depistarea hotului dupa comiterea furtului.

O masura preventiva ar fi ca un angat al bancii sa insoteasca in permanenta clientul atunci cand foloseste caseta, astfel incat sa se asigure ca acesta nu umbla si la casetele altora.

Iar daca furturile s-au petrecut cu complicitatea angajatilor bancii, atunci masurile de siguranta trebuie sa vizeze procedurile bancii, prin diminuarea riscurilor de implicare a bancherilor. Mai ales ca, dupa cum se stie, au existat cazuri in care bancherii au fost complici la alte tipuri de furturi din banca, mai exact de bani din conturi.