Discursul domnului Academician Mugur Isărescu
cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnice Bucureşti

Stimată doamnă Ecaterina Andronescu, Președinte al Senatului Universității Politehnice din București,
Domnule Rector,
Onorați membrii ai Senatului Universitar și ai comunității academice,
Dragi studenți,
Doamnelor și domnilor,

Sunt onorat pentru aprecierile deosebite cuprinse în Laudatio şi titlul de Doctor Honoris Causa primit aici, în această instituție care îşi asumă statutul de Universitate de cercetare avansată şi educaţie. Universitatea Politehnica din București este o instituție specială, un loc al intersecţiei actului de educaţie și formarea profesională cu cercetarea, inovarea şi dezvoltarea tehnologică. Educația și cercetarea sunt pilonii unei dezvoltări economice echilibrate și durabile.

Sunt emoționat să mă aflu aici într-o adevărată Academie tehnică, cu ”rădăcini”, le-aș numi ilustre. Acum două secole, la şcoala lui Gheorghe Asachi din Moldova, în anul 1813 şi cea a lui Gheroghe Lazăr din Ţara Românească, în anul 1818, s-au predat pentru prima data cursuri de inginerie în limba română.

Mă aflu într-o Universitate al cărui destin s-a împletit cu cel al instituției pe care o reprezint, Banca Națională a României. Dacă mă gândesc la începuturi, "Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele" a fost creată sub conducerea lui Gheorghe Duca la începutul anului 1881, atunci când de puțin timp se născuse și Banca Națională a României, decretele de înființare a celor două instituții purtând aceiași semnătura, a regelui Carol I. Și pentru că am amintit numele lui Gheorghe Duca, un remarcabil organizator și promotor al învățământului superior tehnic, nu pot să nu remarc exigența și profesionalismul admiterii în anul I la ”Școala Națională de Poduri și Șosele”. Numărul celor care reușeau să fie admiși nu trecea de 15, Gheorghe Duca spunând că: ”nimic n-ar fi mai ușor decât a avea cel puțin 50 de elevi în fiecare clasă, dar atunci Școala ar exista numai de nume și ar devenii o fabrică de nulități.”

Legăturile special dintre Banca Națională a României și Universitatea Politehnica din București nu se opresc aici. În anul 1884 începe construcția Palatului vechi al BNR, în anul următor se toarnă fundația noului local al "Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele”, ambele clădiri având planurile imaginate și semnate de același arhitect francez Cassien Bernard.

Și legătura continuă - Mihail Manoilescu, Guvernator al BNR în perioada iulie – noiembrie 1931, a fost absolvent cu titlul de inginer al ”Scolii Naționale de Poduri si Șosele” din Bucuresti. El afirma că „Opera inginerului este totdeauna o opera de jertfă individuală și de triumf colectiv“ și că „Arta inginerului este ceva mai mult decat toate științele care o servesc. Știința dă numai mijlocul de a verifica creațiunile spiritului“. Deasemenea "numai industrializarea măreşte capacitatea de cumpărare. Şi, oricât s-ar părea de paradoxal, ţările cu cât sunt mai industrializate, cu atât au o capacitate mai mare de a cumpăra produse industriale din afară.” Inginer, economist, sociolog, politolog şi istoric, profesor la Institutul Politehnic din Bucureşti, catedra ,,Economie politică - Organizare şi Raţionalizare”, Mihail Manoilescu s-a afirmat în gândirea economică internațională a vremii prin celebrele lucrări "Théorie du protectionnisme et de l'échange international" (1929) si "Le siécle du corporatisme. Doctrine du corporatisme intégral et pur" (1934 ), realizând ,,prima străpungere românească în gândirea economică universală” după aprecierea academicianului Costin Murgescu.

V-am prezentat câteva repere despre trecut, despre tradiții, despre legături speciale. Doresc să vorbim acum despre prezent, despre legătura de astăzi a Băncii Naționale a României cu școala și mediul universitar. Dat fiind rolul major al băncii centrale în economia românească şi obiectivele fundamentale pe care aceasta trebuie să le îndeplinească, este foarte importantă implicarea BNR în sprijinirea educaţiei financiare şi susţinerea proiectelor care au ca obiectiv informarea publicului cu privire la atribuţiile şi funcţiile BNR, principiile de bază ale funcționării economiei, a Sistemul European al Băncilor Centrale, arhitectura europeană de stabilitate, etc.

În același timp, Universtitatea Dvs., fanion al învățământului tehnic românesc, imediat după 1990 a fost preocupată de lărgirea orizonturilor cunoașterii și spre alte domenii. Știu că astăzi în această instituție de prestigiu există o facultate “aproape economica”: Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor în care studiază peste 1,000 studenți. Mai mult, aproape toate facultățile din Politehnica București au secții de inginerie economică.

De peste cinci ani BNR dedică o mare parte a activității de comunicare externă unui segment foarte important - proiectele educaționale, structurate și adaptate diverselor categorii de public-țintă. În acest demers avem ca parteneri universitățile, Ministerul Educației Naționale, Academia Română dar și pe Dumneavoastră, studenți și cadre didactice care beneficiați dar și multiplicați mesajele și cunoștințele obținute în cadrul proiectelor.

Demarat în anul 2009, proiectul adresat studenților “BNR - Zilele Porţilor deschise pentru studenţii economişti” s-a dezvoltat de la un număr de 4 universități și 120 de participanți, ajungân astăzi la un parteneriat cu 22 de universități (Universitatea Politehnica din București este parteneră din anul 2010) și peste 1500 de participanţi, beneficiari direcți ai seminariilor interactive susţinute de lectorii BNR. Mesajele transmise de membrii CA prin intermediul conferințelor publice, care au avut loc în universitățile partenere, au fost audiate și multiplicate în acești ani de peste 11.000 de reprezentanți ai mediului academic, financiar-bancar, de afaceri și mass-media.

Începând cu anul 2012, proiectul distinct “Academica BNR” se derulează în parteneriat cu Academia Română, Ministerul Educaţiei Naţionale și Consiliului Naţional al Rectorilor și se adresează formatorilor noii generaţii de specialişti în economie dar şi ai viitorilor lideri ai României, propunându-și consolidarea dialogului dintre banca centrală, universitate şi comunitatea academică. Credem ca succesul acţiunilor noastre – indiferent de domeniu - este asigurat de cooperarea şi consultarea între diverşii actori instituţionali, mediul de afaceri, mediul academic, întreaga comunitate, în spiritul principiului lui Seneca: “Ataşează-te de cei care te pot face mai bun, primeşte pe cei pe care, la rândul tău, îi poţi face mai buni .

Dragi studenți, viitor ingineri, vizionarul Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României, avea convingerea că fără dezvoltarea unei industrii naţionale şi a unui comerţ sănătos, fără extinderea reţelei de transporturi, un stat nu poate prospera. Economia financiară, băncile, trebuiau să asigure banii necesari unor astfel de investiţii în dezvoltare. Eu vreau să vă transmit un mesaj în care cred cu tărie - o economie de piaţă, cea în care dvs. lucraţi sau veţi lucra, nu poate să funcţioneze eficient fără instituţii puternice, întărite continuu în timp şi riguros reglementate. Aceste instituiţii se ridică nu numai în timp, se ridică greu, cu eforturi, şi îşi onorează menirea abia după ce îşi asigură specialiştii necesari şi o cultură solidă, economică, financiară, dar nu numai. Totul începe cu şcoala şi se termină cu şcoala. “Educaţia este cea mai puternică armă care poate schimba lumea” spunea Nelson Mandela, iar marele Mihail Kogălniceanu avea convingerea: ”dacă ţara trebuie să aibă un loc în concertul Europei apoi nu va putea ajunge nici prin industrie, nici prin comerţ, decât numai prin învăţământ”.

Mai multe detalii, pe site-ul BNR.