Viitorul gazelor de sist în tarile din Estul Europei implică multe incertitudini cu privire la rezervele reale, costurile de productie si impactul asupra mediului, apreciaza BERD. Costurile extractiei de gaze de sist ar putea fi mai mari în Europa decât în SUA din cauza preocupărilor legate de mediu, densitatii mai mare a populatiei si structurii geologie. Din cauza acestor neclaritati, gazele de sist nu vor avea implicatii majore in urmatorii ani in privinta asigurarii independentei de importurile din Rusia.

Piata de energie din SUA s-a schimbat drastic, datorita extractiei gazelor de sist: SUA este în prezent cel mai mare producător de gaze de sist din lume si este de asteptat să devină un exportator net. Va juca gazul de sist un rol similar în regiunea Europei de Este in care activeaza BERD? Este intrebarea la care incearca sa se raspunda intr-un studiu publicat de institutia financiara internationala cu sediul in Londra.

Concluzia autoarei analizei, Janina Ketterer, este ca impactul gazelor de sist în regiunea BERD va fi cel mai probabil limitat în următorii ani, din cauza incertitudinilor mari cu privire la dimensiunea resurselor, costurile de productie si impactul asupra mediului.

E nevoie de informatii mai sigure cu privire la valoarea resurselor

Tinand cont că pana acum au fost efectuate doar cateva forari pentru testarea potentialului resurselor, mărimea rezervelor de gaze de sist în Europa este extrem de nesigura. Un studiu recent arata că cele mai mari resurse din afara SUA sunt localizate în China, Argentina, Algeria, Mexic, Canada si Australia. In tarile in care este prezenta BERD, resursele par a fi mai reduse, cele mai promitatoare rezerve putand fi în Rusia, Ucraina, Polonia, România, Lituania, Egipt si Maroc.

Estimările actuale sunt foarte generale si pot face obiectul unor revizuiri. În Polonia, de exemplu, estimările initiale au trebuit să fie corectate în jos cu 90%, după realizarea primelor sapaturi de testare, se mai arata in analiza BERD.

Shevron incepe in Romania primele foraje pentru gazele de sist, la Vaslui

Primele foraje pentru identificarea potentialului de gaze de sist din Romania vor fi realizate in curand in judetul Vaslui, de catre celebra companie americana Chevron, care a obtinut luna trecuta toate avizele, inclusiv cel de mediu, pentru aceste lucrari.

Prima sondă de explorare Shevron va fi amplasata în extravilanul comunei Pungeşti, la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti. Suprafaţa totală pe care se va întinde platforma de extracţie este de 20.298 metri, iar forajul se va face la o adâncime de 3.000 de metri.

"Scopul proiectului propus este de forare a unei sonde de investigare şi de prelevare a probelor litologice pentru determinarea caracteristicelor geologice şi fizice ale straturilor traversate prin foraj în vederea evidenţierii structurilor geologice potenţiale purtătoare de hidrocarburi, a posibilităţilor de producţie a eventualelor resurse descoperite. Informaţiile obţinute în urma forajelor de explorare vor fi analizate pentru evaluarea potenţialului economic rezultat, urmând a fi prezentate ANRE", se arată în documentul depus de Chevron la Consiliul Judeţean Vaslui.

Chevron mai deţine si in judetul Constanta (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad) concesiuni pentru a efectua lucrări de prospecţiuni a gazelor de şist, pe o suprafaţă de 270.000 de hectare.

Si Petrom ar putea intra, de anul viitor, în domeniul explorării zăcămintelor de gaze de şist, dacă aceste activităţi se vor dovedi fezabile, dupa cum a declarat recent directorul general al companiei, Mariana Gheorghe.

Implicatiile gazelor de sist asupra independentei energetice

Gazele de sist pot contribui la diversificarea resurselor energetice si la reducerea dependentei de importuri. Dupa cum se vede si din grafic, bazat pe un raport al KPMG, cea mai mare parte a tarilor Europei de Est depind de gazul importat în principal din Rusia. (Mai putin Romania, noi avand in prezent o pondere in consum a gazului importat de doar 18%, restul fiind asigurat de productia interna. Asadar, pe noi gazele de sist ne vor putea ajuta mai degraba la atingerea unei independente totale in privinta gazelor, ba chiar a posibilitatilor de export. n.r.)

BERD precizeaza ca diversificarea aprovizionării cu gaze ar fi o veste buna pentru tări ca Ucraina, Polonia sau tările baltice. Cu toate acestea, un studiu recent arată că dependenta de gazele de import ar putea să rămână în continuare în jurul valorii de 60%, chiar si cu dezvoltarea gazelor de sist, din cauza costurilor relativ reduse la transportul de gaze naturale prin conducte în raport cu noua productie de gaze de sist. Prin urmare, este putin probabil ca tările în care este prezenta BERD să devină independente in privinta aprovizionarii cu gaze.

Chiar si fără productia sau resursele de gaze de sist, tările pot profita de beneficiile indirecte ale dezvoltarii gazelor de sist la nivel global, ce va permite cresterea importurilor de gaze lichefiate, se mai arata in raportul BERD.