Dupa ce presa elena a relevat zilele trecute ca Banca Romaneasca, subsidiara National Bank of Greece (NBG), cea mai mare banca din Grecia, este de vanzare, acum ziarele elene spun ca Piraeus Bank este interesata sa preia Bancpost, subsidiara Eurobank, o alta banca sistemica din Grecia.

Dupa ce anii trecuti cele patru mari banci grecesti nu au rusit sa ajunga la o intelegere privind eventuale fuziuni, desi un acord de fuziune intre Eurobank si NBG chiar a fost semnat la un moment dat si aprobat de actionari, insa a fost anulat pe ultima suta de metri, la inceputul acestui an, se pare la cererea institutiilor financiare internationale care au salvat Grecia si bancile sale de la faliment. Au fost se pare temeri ca o banca prea mare rezultata in urma fuziunii ar fi mai greu de salvat in cazul inrautatirii situatiei din Grecia.

De ce sunt obligate bancile grecesti sa fuzioneze sau sa-si vanda subsidiarele straine

La inceputul acestui an, autoritatile de concurenta din cadrul Comisiei Europene, institutie care controleaza, de fapt, toate cele patru mari banci grecesti, recapitalizate cu bani europeni primiti prin intermediul Fondului de Stabilitate Financiara din Grecia, au inceput sa faca presiuni asupra bancilor grecesti ca acestea sa redevina eficiente si sa-si poata achita imprumuturile obtinute din bani publici europeni.

Toate marile banci grecesti au ajuns sa fie detinute de stat, fiind controlate de Fondul Elen pentru Stabilitate Financiara (FESF).

Masurile au in vedere, pe de o parte, vanzarea activelor din afara Greciei, in special cele din tarile cu subsidiare neprofitabile. Asa a aparut si stirea privind faptul ca Banca Romaneasca va fi scoasa la vanzare, impreuna cu alte subsidiare NBG din tarile din zona.

Pe de alta parte, reprezentantii Comisiei Europene obliga bancile grecesti sa-si consolideze operatiunile din alte tari prin fuziuni, astfel incat banca rezultata sa ocupe o pozitie importanta in sistemul bancar dintr-o anumita tara, sa atinga masa critica pentru a avea sanse sa devina profitabila.

Scenariile pentru schimbul de subsidiare intre Piraeus si Eurobank

Asa a aparut acum stirea privind posibile fuziuni intre Piraeus si Eurobank, prin schimburi de filiale din mai multe tari. Exista, se pare, cel putin doua scenarii: primul este cel in care Piraeus Bank Romania, subsidiara considerata strategica, ar prelua Bancpost, in schimbul cedarii subsidiarei Piraeus din Bulgaria, care ar urma sa fie preluata de subisidiara Eurobank din aceasta tara, mai mare.

Un alt doilea scenariu prevede ca Piraeus sa cedeze, alaturi de subsidiara din Bulgaria, si pe cea din Serbia, pentru a prelua Bancpost.

Lupta se da pe ocuparea pozitiei strategice din Romania

Asadar, lupta se da intre Eurobank si NBG pe ocuparea pozitiei strategice din Romania, iar situatia este delicata, avand in vedere ca Bancpost detine o pozitie mai solida atat la noi in tara cat si in Bulgaria.

Bancpost este cea mai importanta subsidiara straina a Eurobank, cu o cota de aproape o treime din activele grupului, respectiv 3,9 miliarde de euro, fiind pe locul 10 in topul bancilor romanesti dupa active. Bancpost detine, de asemenea, o retea extinsa, de 233 de unitati. Bancpost a avut insa in primul semestru al acestui an pierderi de 13,7 milioane euro.

Subsidiara Eurobank din Bulgaria, Postbank, are active ceva mai reduse, de 3,2 miliarde euro, fiind pe locul 6 in topul bancilor din Bulgaria, cu o retea de 186 de unitati 1,5 milioane de clienti si 2.700 de angajati. Soldul total de credite ridicandu-se la 2 miliarde de euro, si pe trei la volumul de depozite atrase, de 2,15 miliarde euro.

Banca are, asadar, un raport credite/depozite supraunitar, ceea ce inseamna ca se autofinanteaza, adica poate sa acorde credite din volumul de depozite atrase, spre deosebire de Bancpost, care are un volum de credite mult mai mare decat cel al depozitelor. Soldul de credite al Bancpost era de la 2,82 miliarde euro la mijocul anului, in timp ce volumul de depozite se situa abia la 1,82 miliarde euro, asadar cu 1 miliard mai putin.

Eurobank are si in Serbia o prezenta importanta, fiind pe locul 7, cu active de 1,6 miliarde euro si 99 de unitati. Subsidiara Piraeus Bank din aceasta tara este mai mica, cu active de doar o jumatate de miliard de euro, 42 de unitati si 555 de angajati.

In schimb, Piraeus Bank Romania avea la jumatatea acestui an active de doar 1,8 miliarde euro, la jumatate fata de Bancpost, in conditiile in care acestea au suferit o scadere dramatica in trimestrul 2 al acestui an, de la 3,5 miliarde in trimestrul 1, ca efect al scoaterii de bilan a unui volum ridicat de credite. Astfel, in raportul grupului s-a raportat o cota de piata la credite de 3% in iunie 2013, fata de 4,8% in martie. Bancare are in Romania 160 de unitati si 1869 de angajati.

Subsidiara Piraeus Bank din Bulgaria are o dimensiune aproape identica cu cea din Romania in privinta, activelor, de 1,7 miliarde euro, la o retea injumatatita, de doar 83 de unitati, la fel ca numarul de angajati, de doar 931 de oameni. Este, asadar, inca o data mai mica si in comparatie cu subsidiara Eurobank din Bulgaria.

In aceste conditii, cea mai logica varianta de fuziune are fi cedarea subsidiarelor Piraeus Bank din Bulgaria si Serbia catre Eurobank, ir in compensatie Piraeus sa preia Bancpost Romania.

Bancpost este condusa in prezent chiar de catre cel care a dezvoltat, timp de 8 ani, subsidiara Eurobank din Bulgaria, Anthony Hassiotis. (Vezi aici profilul acestuia)

Piraeus Bank considera ca subsidiarele din România, Bulgaria, Albania şi Cipru sunt strategice, in timp ce operaţiunile din Egipt, Serbia şi Ucraina sunt de vânzare.

Bancile grecesti recapitalizate din fonduri publice europene pentru a fi salvate de la faliment sunt presate de autoritatile comunitare sa-si reduca activitatea subsidiarelor din Europa de Est si chiar si grabeasca procesul de vanzare de active, pentru a putea returna ajutoarele publice.

Bancile grecesti au convenit cu Comisia Europeana ca pana in 2017 sa-si reduca operatiunile din afara tarii, si in acelasi timp sa faca pasi mai rapizi si mai hotarati in vederea vanzarilor de active de pe pietele secundare, urmand ca pe parcursul anului 2015 subsidiarele straine sa revina pe profit.