Banca Comerciala Carpatica vrea sa vanda actiuni de 10-30 milioane euro unui investitor institutional, in vederea dezvoltarii bancii pe termen lung, de cel putin 5 ani, conducerea bancii aflandu-se in prezent in faza de negociere cu o serie de companii, printre care si institutii financiare internationale, precum IFC sau BERD, au declarat astazi reprezentantii bancii din Sibiu, in cadrul primei sale intalniri  cu investitorii, analistii financiari si consultantii de plasament, organizata la hotelul Marriott din Capitala.

„Am avut deja, la Sibiu, intalniri cu investitori interesati de planul de dezvoltare a bancii noastre, discutam si cu IFC si BERD, intrucat in urmatoarea perioada avem nevoie de capital nou pentru a ne asigura dezvoltarea. Noi am vrea sa cooptam un investitor strategic cat mai repede, dar nu cred ca acest lucru se va intampla mai devreme de 6 luni, intrucat ne dorim sa fim foarte selectivi, ne dorim un partener care sa ramana cu noi pe termen lung, pe cel putin 4-5 ani”, a spus Johan Gabriels, noul presedinte al Carpatica, un experimentat bancher belgian, care a lucrat anterior la RBS Romania. De altfel, Carpatica a schimbat aproape toata echipa de conducere, intrucat pune accent ridicat pe calitatea personalului, precum si pe excelenta serviciilor, in cadrul noii strategii de dezvoltare.

Cautarea unui investitor strategic, pe termen lung, a fost si motivul pentru care Carpatica nu a ajuns la o intelegere cu fondul britanic AnaCap, cu care a purtat in anii precedenti discutii in vederea unui parteneriat.

Acum insa, sansele ca banca din Sibiu sa atraga un investitor sunt acum mult mai mari decat in trecut, pentru ca actionarul principal, omul de afaceri Ilie Carabulea, este acum disponibil sa-si diminueze cota de actiuni pe care o detine la Carpatica, direct sau indirect, prin compania Atlassib. In prezent, Carabulea detine direct peste 41,2% din capitalul bancii, in timp ce firma sa, Atlassib, are peste 4,5% din actiuni. Un alt actionar important este Corneliu Tanase cu peste 11% din actiuni, iar peste 30% din capital este detinut de alti actionari, firme si persoane fizice.

„Actionarul principal este acum foarte deschis in a atrage investitori strategici in viitorul apropiat, fiind disponibil sa-si diminueze cota de actiuni pe care o detine in banca, pentru ca-i pasa de propriul „copil”, fiind in acelasi timp constient ca pentru a putea dezvolta banca are nevoie de noi investitori”, a precizat Gabriel.

El are ambitia de a dubla sau chiar tripla valoarea bancii pe bursa in urmatorii ani, odata cu implementarea noii strategii de dezvoltare de catre noua echipa. De altfel, primul pas a fost facut deja, intrucat actiunile Carpatica au crescut cu aproape 70% de la inceputul anului, odata cu schimbarile care au inceput sa aiba loc la banca de la Sibiu.

Gabriels spune ca banca va incerca sa profite de oportunitatile lasate pe piata de catre bancile straine, care sunt nevoite sa treaca printr-un proces de deleveraging si de vanzare de portofolii de active.

De altfel, prima dovada a planurilor de transformare a bancii si a deschiderii catre potentiali investitori locali si straini este chiar aducerea noii echipe de conducere, care pune accent pe calitatea serviciilor si pe performanta.

Nicolae Petria: Dupa ce a trecut prin 2 crize, Carpatica este in fata unei noi etape, de deschidere spre investitori si parteneri

Nicolae Petria, presedintele Consiliului de Supraveghere la Carpatica, care este si unul dintre fondatorii bancii si primul ei presedinte, a subliniat disponibilitatea actionarilor bancii de a pune accent pe calitatea personalului si a serviciilor, in vederea dezvoltarii bancii si atragerea de noi investitori.

Nicolae Petria: „Carpatica a fost creata in plina criza, in 1999, pe care a depasit-o cu bine, apoi a trecut si prin a doua, cea de acum, de aceea eu ma declar mandru ca o banca romanesca fara expertiza straina si cu resurse interne si locale a trecut prin 2 crize, reusind sa reziste pe piata. Aceasta s-a datorat implicarii si sustinerii actionarilor, si in special domnul Carabulea, care a adus permanent bani in banca, fara sa scoata nimic pana acum.

In aceasta etapa, banca are nevoie de deschidere, atat din perspectiva actionarului cat si a managementului, iar viziunea noastra a fost aceea de a o schimba si transforma intr-o corporatie adaptabila, intrucat eu cred ca supravietuieste nu cel mai puternic, ci cel mai adaptabil. Iar oamenii  sunt cei care fac banca adaptabila, de aceea am vrut sa ne deschidem si sa aducem in banca tineri bancheri care au lucrat in ultimii 10 ani in banci strane sau locale. De altfel, cred ca acum s-a format o generatie de bancheri romani care pot sa conduca profesionist o banca. Noi ne-am gandit la un bancher strain cu experienta si dragoste fata de Romania si de afacerea noastra. Anul trecut, cand am selectat viitorul presedinte, spre surprinderea mea am avut foarte multi candidati: din Italia, Anglia, Turcia, Germania, Olanda, Belgia, dar si multi tineri romani, din pozitia de vicepresedinti la diverse banci. L-am ales pe Johan pentru ca am vazut la el credinta, dorinta de a dezvolta si performa intr-un proiect precum Carpatica, am vazut ca iubeste Romania.

Am reusit, de asemenea, sa convingem actinarul sa depaseasca starea de antreprenoriat si sa deschida banca spre posibili investitori strategici, ce pot fi institutii financiare internationale sau alte tipuri de organizatii, pentru a deveni mai performanta. Actionarul si-a manaifestat in continuare suportul pentru echipa si banca, aceasta fiind o premisa importanta pentru dezvoltarea bancii. Noi am facut strategia de dezvoltare, Johan a aproabat-o si a venit cu imbunatatiri, ceea ce da incredere actionarilor, iar noi acordam tot suportul noii echipe, care are toate deschiderea pentru a sprijini proiectele propuse. Stim ca succesul nu poate fi asigurat in afara colaborarii cu media, cu investitorii, cu mediul de afaceri, catre care ne deschidem si devenim foarte transparenti, dovada si aceasta intalnire.”

Care este noua strategie de dezvoltare la Carpatica

Noul presedinte al Carpatica, Johan Gabriels, spune ca banca se va concentra in urmatoarea perioada nu atat pe cresterea volumului de active si de noi clienti, cat mai ales pe sporirea veniturilor din noi servicii, in special cele de tranzactionare, precum si prin vanzarea mai multor produse si servicii catre clientii existenti ai bancii, prin cross-selling.

Johan Gabriels: „Avem un plan de afaceri pe 5 ani, precum si un plan strategic, cu cifre. Multi se gandesc la cresterea activelor, dar eu acord o atentie mai mare dezvoltarii unui business sustenabil. Daca vom avea o crestere de active de 2% sau de 5% nu are importanta prea mare, vrem mai mult sa devenim un jucator important pe piata, care sa-si dubleze sau tripleze valoarea. Vrem sa devenim un jucator important, pe termen lung, si sa ne diferentiem pe piata.”

In ceea ce priveste clientii si serviciile oferite acestora, Gabriels spune ca accentul va fi pe crosseling. „Avem 15.000 de clienti IMM si coporatii si 150.000 de persoane fizice. Nu cred ca avem nevoie de mai multi clienti, ci in primul rand de mai multe servicii pentru acestia. E mai usor si mai ieftin sa ai clienti cu mai multe produse si servicii, decat sa atragi noi clienti. Nu sunt BCR, BRD sau alta banca mare, eu vreau clienti care-mi aduc afaceri si bani. Am vazut din experienta de la RBS si ABN Amro ca banii nu-i faci cu multi clienti ci cu cei putini, dar de calitate. Deci nu veti vedea multi clienti, ci clienti diferiti.”

"E timpul sa avem o noua banca romaneasc puternica"

Johan Gabriels, noul presedinte al Carpatica, a mentionat astazi, in cadrul primei prezentari a   bancii in fata investitorilor, la Bucuresti, ca a venit in Romania in 2009, in functia de presedinte la RBS, banca de la care a plecat in septembrie 2012, odata cu reducerea activitatii bancii britanice in Romania si transformarea intr-o sucursala straina, prin vinderea portofoliului de clienti.

„Cred ca e timpul sa avem o alta banca romanesca puternica, care sa joace un rol important in piata, si cred ca am facut deja primii pasi in aceasta directie”. El spune ca banca poate profita de problemele prin care trec in prezent institutiile de credit din strainatate.

„Problema bancilor straine e ca trebuie sa vanda portofolii, trec printr-un proces de deleveraging, de reducere a expunerilor, si cred ca aceasta este o oportunitate pentru noi sa castigam cota de piata. Restrangerea activitatii bancilor straine ne ofera si ocazia de alege cei mai buni profesionisti pentru proiectele noastre”.

Oamenii joaca un rol important in banca

Gabriels a precizat ca din cele 17 pozitii de conducere de top ale bancii, 10 sunt persoane nou venite in ultimele 1-6 luni. „Am luat cei mai buni bancheri din piata, intrucat oamenii joaca un rol important in strategia noastra. Avem acum o echipa formata din oamenii vechi, care stiu banca de la infiintare, langa care am adus oameni noi, cu noi competente, care lipseau pana acum bancii.”

Gabriels spune ca e foarte bine ca banca este pe profit, dar ca deocamdata nu se poate vorbi de o afacere sustenabila, aceasta urmand a fi construita de acum inainte.

El a precizat ca banca dispune de o retea extinsa, care aduce depozite de retail, insa e dificil ca acestea sa fie transferate pe internet, pentru reducerea costurilor. De altfel, Carpatica are o lichiditate foarte ridicata, raportul credite/depozite fiind de 60%, ceea ce-i ofera o buna oportunitate de crestere a creditarii.
 
De asemenea, considera el, faptul ca banca este listata este un lucru bun, pentru ca astfel este obligata sa fie transparenta fata de public si investitori. „Suntem acum si in indexul BET, poate  un motiv pentru crestea actiunilor din ultimul timp. Pe termen lung, trebuie sa triplezi valoarea actiunilor, pentru ca banca sa aiba succes, iar cresterea de 70% in ultimul an e un bun inceput”.

Carpatica are o gama larga de produse si servicii, „poate chiar prea mare”. „Modelul de afacere este simplu: atragem depozite pentru a acorda credite de retail si corporate”.

Bilant sanatos, dar e nevoie de capital

Gabriels spune ca banca are un bilant sanatos: „Cunoastem foarte bine calitatea bilantului, am trecut prin mai multi ani de criza, am schimbat auditorul cu KPMG si nu am avut surprize, nu am avut nevoie de provizioane in plus. Asadar, din perspectiva bilantului stim unde suntem.

Gabriels spune ca banca are o buna provizionare a creditelor neperformante, de 63%, in conditiile in care „strategia e sa dam credite acoperite integral cu garantii”. „Am revazut procesul de creditare, pentru a fi mai eficient, rezultatul fiind scaderea numarului de angajati.” Banca are un portofoliu de credite de 1,6 miliarde lei si un numar de 1.122 de angajati, in scadere cu 12% fata de finalul lui 2012.

Restrictiile in privinta capitalului impiedica insa banca sa-si majoreze volumul de credite, in ciuda lichiditatii mari.

Solvabilitatea este destul de mica, de 10,5%-11%, asadar „trebuie sa majoram capitalul, prin reducerea ponderii capitalului actionarului principal, si cred ca putem aduce capital nou, pentru a atinge strategia de crestere”.

Un plus este faptul ca banca nu are nevoie de investiti majore in IT pe termen scurt, dupa investitiile realizate in „business inteligence”.

"Vrem o banca mai ieficienta, vrem parteneriate"

Gabriels spune ca va incerca sa aduca mai multe venituri din crosseling, activitate din care RBS obtinea 66% din totalul veniturilor, in timp ce la Carpatica veniturile din dobanzi reprezinta 85%.
O alta sursa importanta pentru venituri vor fi tranzactiile valutare, prin incheierea de parteneriate cu diversi brokeri sau firme de asigurare din strainatate.

Gabriels spune ca va avea loc o schimbare si in privinta modului de selectie a clientilor, cu accept spre clientela de calitate. „Inainte a exista o selectie negativa a clientilor, in sensul ca era primit oricine intra in banca, pe cand acum trebuie sa ne concentram pe cllienti de calitate, pe companii abandoate de bancile straine.
 
„Suntem interesati si de achizitii de porotofolii, daca apare o oportunitate. Vrem, de asemenea, sa oferim servicii pentru cei 3-4 milioane de romani in straintate”.

Gabriels spune ca banca va cauta sa se diferentieze de alti concurenti prin excelenta serviciilor pe termen lung, prin flexibilitate si rapiditatea conferita de faptul ca este o banca romaneasca. „Avem avantajul de a nu depinde de aprobari de la bancile-mama din Viena, Parist etc, astfel ca decizia ar trebuie sa se ia mai rapid, intrucat actionarul este langa noi. „Dezavantajul” e ca nu pot sa ma ascund.

„Imi place Romania din perspectiva afacerilor, sunt multe de facut aici, ofera noi provocari”, spune Gabriels. El considera ca un avantaj pentru relansarea Carpatica este faptul ca nu trebuie pornit de la 0, ca atunci cand infiintezi o noua banca, cand ai nevoie de licenta, de oameni, de investitii. „Aici am deja o banca, o retea, oameni buni, e o buna platforma pentru a face ceva. Avem o retea extinsa de potentiali parteneri si pregatim deja cateva parteneriate. Vrem sa facem aici o „romanian ABN Amro”, o „rambo”. Cred ca va fi banca oportunitatilor, pentru ca avem flexibilitatea pentru parteneriate si oportunitati, pentru dezvoltarea de noi proiecte.”

Ena Badeanu are o functie inedita pe piata bancara: Chief People Officer

Ena Badeanu face si ea parte din noua conducere a Bancii Carpatica, fiind directorul diviziei identitate corportatista si resurse umane. Sau, cum spune Johan Gabriels, Chief People Officer.

Ea considera ca unul dintre factorii de succes pentru realizarea planurilor bancii este legat de oameni si ce vor face ei. Ena Badeanu: „Viziunea consiliului de supraveghere al Carpatica a fost de a avea o echipa noua de management, care sa aduca laolalta competente, experienta, culturi, personalitati difeite, care sa se armonizeze si sa se orienteze catre un tel comun. Elementul comun al oamenilor vechi si noi este atitudinea pozitiva, cu multa energie si ambitie constructiva de a duce la indeplinire ce ne-am propus. Aceeasi abordare o avem si la middle management: impletirea experientei din banca cu cea adusa din alte banci, din alte sectoare de activitate care se completeaza.

Ceea ce ne propunem sa realizam este ca prin puterea exemplului sa cream o cultura a excelentei in servicii, o cultura care sa fie orientata spre performanta si sa aiba in centrul ei clientul, iar in acest sens am inceput deja o serie de proiecte. Am inceput transformarea din interior, ne uitam mai intai la ce suntem noi, la valorile noastre, ce vrem sa transmitem mai departe, ne dorim ca in cel mai scurt viitor, clientii si piata sa simta aeste transformari.”

Cosmin Bucur, noul CCO: Ne vom concentra pe cross-selling

Cosmin Bucur este noul chief commercial officer la Carpatica, el avand o experienta bogata, la RBS si ABN Amro, in trezorerie si piete financiare.

El spune ca se va concentra in cadrul noilor proiecte pe cross-selling. Cosmin Bucur: „Carpatica e un proiect in care eu personal cred foarte mult si cred ca impreuna cu echipa vom face un succes din acest proiect.” El apreciaza ca cel mai important factor este capacitatea de a aduce business in banca, iar pentru aceasta va marsa pe 2 actiuni.

Prima consta in a usura liniile de business, astfel incat sa existe o relatie cat mai simpla si directa catre fiecare om de vanzari, care trebuie sa fie informat rapid despre produse, clientii targetati etc. “Modificari care odata implemntate vor aduce mult mai mare ieficienta si rapiditate fortei de vanzari”.

“A doua actiune va fi intarirea echipei de vanzari, si credem ca un focus aparte este echipa de coporate. am adus oameni noi, care ne fac sa ne simtim foarte increzatori pe acest segment”, spune Cosmin Bucur. El apreciaza ca un avantaj este reteaua generoasa de 139 unitati a bancii, care le permite sa fie apropire de client. „Avem un avantaj semnificativ fata de alte banci cu retea mai mica, ne permite sa cunoastem foarte bine clientii, sa avem un grad de intimitate cu afacerile clientiului. Ceea ce ne permite sa putem identifca clientii care performeaza mai bine intr-o zona si, pe de alta parte, putem sa fim mai atenti la semnalele clientilor in privinta derularii afacerii: avem oportunitatea de a identifica semne de degradare a afacerii, ce ne permite sa venim cu solutii in timp si utile.”