Economistul-sef al BERD, Erik Berglof (foto), probabil persoana cea mai abilitata sa vorbeasca despre perspectivele economice ale tarilor din Europa Centrala si de Est, data fiind puternica implicare a acestei institutii in economiile tarilor din zona, ne transmite un serios avertisment: nu vom ajunge la nivelul tarilor europene dezvoltate nici in 20 de ani de aici inainte, daca nu reusim sa ne eliberam din „capcana tranzitiei” in care ne-am afundat din cauza crizei si care afecteaza ritmul reformelor si cresterii economice.

Problema este ca, pentru a scapa din aceasta capcana, trebuie sa ne imbunatatim functionarea institutiilor politice, aceasta fiind „o condiție prealabilă pentru continuarea reformelor economice în unele țări, astfel incat acestea sa evite pericolul de a ramane blocate în tranziție."

Din pacate, arata Berglof, majoritatea țărilor în tranziție nu au trecut prin nicio schimbare semnificativă ale instituțiilor politice de la începutul anilor 1990, o inerție care se reflecta în recenta stagnare a reformelor economice. Iar cum transformarea institutiilor publice este lenta, perspectivele de convergenta cu economiile dezvoltate in privinta nivelului de trai nu sunt deloc optimiste: nici in 20 de ani nu le vom atinge.

Ce a spus Erik Berglof

Erik Berglof a sustinut recent un discurs la conferința BCE din Frankfurt cu tema "Economiile emergente de piață - un motor de creștere pentru economia globală: fapte și provocări", in care a apreciat ca multe tari din Europa de Est sunt „blocate in tranzitie”.

„De-a lungul ultimelor două decenii, Europa de Est a realizat o convergență rapidă la nivelul veniturilor si a derulat o reformă instituțională semnificativă, dar in prezent ritmul acestora a încetinit si multe țări pot fi acum descrise ca fiind blocate în tranziție”, a spus Berglof, citat intr-un comunitat al BERD.

Berglof: „Experiența unică a tranziției în economiile emergente din Europa oferă o nouă perspectivă cu privire la întrebarea dacă țările se confruntă cu o "capcană a veniturilor medii". Multe țări, în special în Europa Centrala si de Sud-Est, au ajuns acum la un nivel al veniturilor din perioadele anterioare de scadere a economiei.

Cu toate acestea, actualul nivel al veniturilor nu are aceleasi caracteristici care au însoțit aceste încetiniri în trecut: ratele de investiții nu sunt excesiv de mari, creșterea economica nu a fost alimentată de rate de schimb subevaluate și, spre deosebire de alte țări cu venituri medii, nu au beneficiat de un dividend democratic, care este acum epuizat. Mai mult decât atât, poate fi încurajator si faptul că țările din Asia de Est, care au evitat cu succes "capcana veniturilor medii", au fost, ca și țările din Europa Centrală, mici economii deschise.

Cu toate acestea, există motive pentru a crede că pana și țările cu o tranziție de succes sunt în pericol de a fi prinse in capcana. Creșterea economica din ultimele decenii a fost alimentată de îmbunătățirea foarte rapidă a productivității, intrucat Europa de Est a suferit o transformare de la o structură economică de tipul capitalului intensiv la un model orientat mai mult spre piață. In privinta nivelului veniturilor, multe țări au eliminat acum acest decalaj de productivitate, astfel ca este puțin probabil să susțină același ritm de creștere a productivității în viitor.

O altă caracteristică definitorie a tranziției în ultimii douăzeci de ani a fost viteza reformelor. În unele cazuri, motivate de perspectiva de aderarea la UE, țările din regiune au făcut progrese rapide spre crearea instituțiilor necesare pentru buna funcționare a piețelor. În ultimii ani, procesul de reformă a stagnat, în ciuda spatiului semnificativ ramas pentru îmbunătățiri, iar criza financiară globală din 08/09 a agravat problema, prin erodarea sprijinului popular necesar pentru reforma pieței.

Diverse experiențe ale țărilor în tranziție sugerează că pentru a evita "capcana veniturilor medii" sunt necesare instituții politice de calitate. În întreaga regiune, calitatea instituțiilor economice reflectă în mare măsură calitatea instituțiilor politice. În democrațiile care funcționează bine, cu sisteme juridice puternice, procesul de tranziție este mai puțin probabil să fie capturat de către anumite grupuri de interese, iar amenințarea inversarii reformei este mai mic.

Îmbunătățirea instituțiilor politice poate fi o condiție prealabilă pentru continuarea reformelor economice în unele țări, evitand astfel pericolul de a ramane "blocate în tranziție". Cu toate acestea, experiențele din trecut  arata că transformarea instituțiilor politice este greoaie si mai putin structurala. Potrivit indicilor care încearcă să măsoare calitatea instituțională, majoritatea țărilor în tranziție nu au trecut prin  nici o schimbare semnificativă a instituțiilor politice de la începutul anilor 1990, o inerție care pot fi reflectata în recenta stagnare a reformelor economice.

La nivelul actual in care se afla instituțiile, ratele de creștere economica estimate ale tarilor în tranziție sunt insuficiente pentru a asigura o convergență rapidă a nivelului de trai cu țările cu venituri mari, în următorii douăzeci de ani. Decelerarea productivitatii, combinata cu îmbătrânirea treptata a populației, este de natură să conducă la o încetinire a creșterii în comparatie cu ultimele decenii. Pericolul de a fi prins in aceasta capcana ar putea fi evitat printr-o revigorare a procesului de reformă. Cu toate acestea, acest lucru va necesita o înțelegere a ceea ce este fezabil, în funcție de constrângerile politice existente.