Dupa un lobby de 4 ani, bancherii reusesc, in sfarsit, sa modifice legea insolventei, care favorizeaza prea mult datornicii (debitorii). BNR a organizat ieri un colocviu la sediul sau, unde i-a invitat alaturi de bancheri si consultanti si pe reprezentantii Ministerului Justitiei, pentru a prezenta proiectul noului cod al insolventei, ce ar urma sa intre in vigoare de anul viitor.
Problema e ca bancherii exagereaza acum, dupa cum spun reprezentantii Ministerului Justitiei: ei vor sa recupereze toate datoriile de la un debitor, inclusiv dobanzi si penalitati calculate dupa intrarea unei firme in insolventa, ceea ce anuleaza sansele de reorganizare a unei companii intrata in dificultate financiara. Ei apreciza ca, dimpotriva, un debitor insolvent trebuie sprijinit pentru a nu intra in faliment, ceea ce nu este in interesul niciunei parti.
Bancherii, prin vocea lui Alexandru Paunescu, directorul directiei juridice din cadru BNR, invoca principiul “pacta sunt servanda” (contractele trebuie respectate), in jargonul juridic. Mai exact, bancile vor sa-si recupereze de la o firma intrata in insolventa nu doar creditele acordate ci si toate dobanzile si penalitatile calculate si dupa intrarea firmei in reorganizare. Actuala lege a insolventei prevede stoparea calcularii dobanzilor si penalitatilor din momentul intrarii firmei in insolventa, ceea ce reprezinta, in opinia lui Alexandru Paunescu, o cauza importanta a numarului ridicat de insolvente, intrucat firmele sunt astfel incurajate sa intre in insolventa pentru a scapa de datorii.
In replica, secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Florin Motiu, spune ca este iluzoriu sa credem ca intr-o procedura de insolventa creditorii isi vor putea recupera integral creantele, cu dobanzi si penalitati, pentru ca daca ar fi asa, nu s-ar mai ajunge la procedura insolventei.
Alexandru Paunescu: “Germeni ai insolventei se gasesc si in dispozitiile articolului 41 aliniatul 1 din Legea 85/2006, ce prevad ca nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior deschiderii procedurii de insolventa. In opinia mea, aceasta ar putea fi cauza declansarii multor insolvente, deorece uzand de aceste prevederi - de exemplu debitorii creantelor bugetare -, pe langa faptul ca se protejau de executarile silite, evitau calcularea dobanzilor si penalitatilor. La aliniatul 2 al aceluiasi articol se prevede ca de la de la stoparea dobanzilor si penalitatilor sunt exceptate creantele garantate. Prin proiectul codului insolventei se agraveaza situatia, eliminandu-se exceptia de la aliniatul 2 si largindu-se sfera creantelor afectate de stoparea dobanzilor, penalitatilor, comisioanelor, prin aplicarea acestei “sanctiuni” si creditorilor detinatori de garantii reale.”
“Lansand la o parte ca se incalca principiul “pacta sunt servanda”, prin astfel de dispozitii se incurajeaza debitorul sa-si declare insolventa, in acest fel eliberandu-se de o serie de obligatii asumate prin contract, acesta fiind unul dintre principalele motive pentru care debitorul solicita intrarea in insolventa iar nu reorganzarea sau restructuarea activitatii. Observam ca noua interpretare a principiului “pacta sunt servanda” prevazuta in noul cod civil creeaza posibilitatea transformarii contractelor in instrumente juridice adaptabile cerintelor vietii si evolutiei socio-economice. Cu toate acestea, consider ca aplicarea teoriei impreviziunii prevazute de noul cod civil este suficient de acoperitoare, nefiind necesara mentinerea dispozitiilor art.41 din legea 85 si cu atat mai mult a celor din proiectul codului insolventei”, a spus Paunescu.
Nu de aceeasi parere este insa si secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Florin Motiu, care considera ca principiul “pacta sunt servanda” este cel mai nevalabil in cazul insolventelor. Daca vrei ca o firma sa aiba sanse de redresare, trebuie sa accepti niste pierderi, spune el.
Florin Motiu: “M-as detasa fata de ceea ce spunea colegul BNR, cu “pacta sunt servanda” (contractele trebuie respectate). In procedura insolventei, acest principiu este cel mai nevalabil, pentru ca e evident ca daca vrei sa ai o procedura de insolventa care sa aiba sanse de reusita, sau chiar si o procedura de preinsolventa, trebuie sa stabilesti niste reguli derogatorii de la ceea ce partile, inainte de a se ajunge la o asemenea stare de dificultate financiara, sau chiar de incetare de plati, nu au avut in vedere. Si atunci e evident ca acel principiu trebuie sa suporte niste corectii.”
“Este iluzoriu sa credem ca intr-o procedura de insolventa creditorii isi vor putea recupera integral creantele, cu dobanzi si penalitati, pentru ca nu s-ar ajunge aceasta procedura daca ar fi asa. Si aici ma detasez in parte de ceea ce spunea colegul nostru Alexandru Paunescu, ca nu este buna acea prevedere ca de la data deschiderii procedurii se stopeaza curgerea dobanzilor, penalitatilor si altor accesorii. E adevarat ca trebuie gandit foarte bine daca si in privinta creantelor garantate ar trebui sa se aplice aceeasi regula, inca nu am adoptat niciun punct de vedere in aceasta privinta. Dar ideea este ca pentru a se ajunge la o restructuare si reorganziare reusita a unui debitor intrat in procedura insolventei, trebuie sprijinit si din interior dar si din exterior, pentru ca altfel solutia unica va fi falimentul, si nu este folositoare nimanui.”
Doar 1% din firmele intrate in insolventa reusesc sa se salveze
De altfel, Alexandru Paunescu subliniaza ca foarte puţine firme in insolventa ajung să se restructureze, în timp ce majoritatea ajung să deschidă procedura de faliment.
"Din cele peste 122.000 de companii intrate în insolvenţă în intervalul mai 2007-martie 2013, doar 1,1% au reuşit să-şi continue activitatea prin reorganizare, iar pentru 84% s-a deschis procedura falimentului, din care aproximativ 74% au fost radiate", a spus Păunescu.
Un număr de 1.164 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna mai, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 7.100 de dosare de insolvenţă, cu 4,5% mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Se recunoaste ca bancile sunt defavorizate de legea insolventei
Pe de alta parte, reprezentantul Ministerului Justitiei recunoaste ca bancile sunt defavorizate de actuala lege a insolventei, care permite debitorilor sa faca diverse abuzuri.
Florin Motiu: "De ce a fost nevoie de reglementarea codului insolventei? Este vorba de lipsa de echilibru intre protectia intereselor creditorilor si debitorilor. In ceea ce ne priveste, consideram ca acea balanta este inclinata mai mult spre protejarea intereselor debitorului."
"Proiectul codului insolventei are doua elemente conductoare: asigurarea unui echilibru real intre interesele creditorilor si debitorilor, in special in sensul imbunatatirii pozitiei creditorilor, care in acest moment este defavorizata fata de interesele debitorului, iar pe de alta parte eficientizarea procedurii, care sa reducerea procedurii si cresterea gradului de recuperare a creantelor", a adaugat el.
"De asemenea In privinta planurilor de reorganizare, exista in prezent posibilitatea de manipulare a mecanismelor de vot, cu consecinta prelungirii artificiale a unei proceduri care in cele din urma tot la faliment si lichidarea societatii respective duce, riscurile nerecuperarii creantelor de creditori, cresterea costurilor procedurale, durata mare a proceselor de insolventa", a mai spus reprezentantul Ministerului Justitiei.
Ce modificari vor fi aduse legii insolventei
Florin Motiu a precizat ca "in privinta asigurarii echilibrului intereselor in concurs, se va egaliza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditelor." Acum, cererea debitorului de intrare in insolventa se judeca in 5 zile, iar cererea creditorului in cateva luni, deci va fi egalizat acest regim, a precizat el.
"De asemenea, pentru ca in practica s-a constatat ca de multe ori debitorul intra in mod intentionat in procedura de insolventa, iar uneori nu cu intentia morala de a-si reorganiza activitatea ci cu alte intentii, vom impune o valoare prag si pentru debitor nu doar pentru creditor", a precizat el.
Ceea ce inseamna ca debitorul nu va putea sa ceara deschiderea procedurii pentru orice fel de datorii. Ba mai mult, valoarea-prag pentru debitor va fi mai mare decat pentru creditori la cererea de deschiderii procedurii.
Florin Motiu a mai spus ca in noul cod al insolventei se vor stabili niste reguli si criterii pentru aprobarea planurilor de reorganizare. "Problema relatata de Alexandru Paunescu de la BNR este reala si vom vedea solutia prin care aceste planuri sa fie aprobate cu un anumit procent din totalul masei credale, astfel incat printr-un joc al categoriilor de creditori sa nu se ajunga la posibilitatea aprobarii planurilor fara o vointa a unei anumite parti din totalul masei credale", a spus secretarul de stat in Ministerul Justitiei.
Alexandru Paunescu declarase ca actualele prevederi ale legii insolventei cu privire la planul de reorganizare lasa loc de abuzuri, oferind, de exemplu, posibilitatea unor companii sa-si vanda bunurile imobile, chiar daca acest lucru ar fi posibil doar in cazul falimentului.
"Aceste lucruri sunt posibile in conditiile in care legea prevede ca planurile de reorganizare sunt aprobate cu votul majoritatii categoriilor de creditori si nu cu votul majoritatii creantelor", a precizat Paunescu.
Vezi in CLUBUL BANCHERILOR alte declaratii ale secretarului de stat in Ministerul Justitiei, Florin Motiu, precum si a urmatorilor participanti la colocviu:
- Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR
- Alexandru Paunescu, directorul directiei juridice din BNR
- Mircea Busuioceanu, vicepresedinte la Raiffeisen Bank
- Cristian Ravasila, Lider al departamentului de restructurare la PricewaterhouseCoopers
- Mircea Cotiga, directorul directiei de recuperare creante si prevenirea fraudelor la UniCredit Tiriac Bank
