Ziaristul Razvan Voican de la Ziarul Financiar a ajus sa fie caracterizat de guvernatorul Isarescu drept un “periculos deformator de opinie” si caruia-i recomanda sa puna mana pe carte pentru a invata cum se calculeaza o dobanda. Asta dupa ce a scris un articol in care spunea ca dobanzile si comisioanele platite de BNR pentru imprumutul de 18 miliarde de euro de la FMI totalizeaza 15% din suma imprumutata, respectiv 2,7 miliarde euro, bani cu care se puteau construi 320 de kilometri de autostrada.
Mugur Isarescu a declarat insa astazi, in cadrul briefing-ului de presa de dupa sedinta de politica monetara, ca respectivul calcul este gresit "de la cap la coada", ca de fapt dobanda platita pentru creditul de la FMI e de 3%, inca o data mai mica decat cea cu care ar fi trebuit sa ne imprumutam pe piele internationale in lipsa unui acord cu FMI si UE. In concluzie, ca la radio Erevan, nu am platit scump imprumutul ci, dimpotriva, am facut economii de 1 miliard de euro! Si am castigat, de fapt, 100 de kilometri de autostrada, nu am pierdut 320!
Mugur Isarescu:
“Sunt multe intrebari si multe raspunsuri despre acordul cu FMI, unele pe langa subiect, ca sa fiu delicat, iar unele nu au nici predicat. Am propus o dezbatere, pentru ca aceste chestiuni framanta societatea. De exemplu, saptamana trecuta am citit ceva gresit de la cap la coada, si era si articol de fond, de prima pagina, si intr-un ziar stindard al analizei economice. Se sugera pe undeva ca dobanzile, costurile sunt pe undeva pe la 15%, dar se facea un calcul gresit elementar. Se luau cheltuielile cu dobanzile pe vreo trei ani de zile de cand s-au luat aceste imprumuturi si s-au raportat la suma si iesea 15%.
Dar toata lumea stie ca rata dobanzii pentru imprumutul cu FMI a fost de 3-3,5%. Dar bineinteles ca daca faci calculul pe 3 ani si jumatate, iti iese alta cifra, ori asta nu mai e o formare de opinie ci o deformare de opinie. Ne dam seama de pericolul ca acesti deformatori de opinie sa strabata in societatea romaneasca si e rau pentru toata lumea. Cui foloseste o asemenea prezentare deformata?!
De aceea am spus sa ne asezam la masa, discutam, negociem, unii invata cum se calculeaza rata dobanzii, ne e asa de usoara statistica, trebuie sa mai pui mana si pe carte, sunt multe de spus.
In acel articol se mai spunea ca nu stiu cate autostrazi se puteau face cu sumele platite sub forma de dobanzi. Dar daca nu te duceai la FMI sa iei banii, trebuia sa te duci pe pietele de capital, de unde nu luai cu 3% ci cu 7%, deci nu dadeai 1 miliard, dadeai 2 miliarde si ceva. Deci daca e sa facem asa calculul, am castigat 100 de kilometri de autostrada, nu? Pentru ca s-a economisit 1 miliard de dolari.
De aceea e bine sa ne asezam la masa si inainte de a da verdicte din acestea categorice, sa analizam la rece cum au functionat cele doua acorduri, noi, cei de la BNR, declarand si atunci, si acum, ca nu suntem detinarii adevarului absolut, e posibil ca deciziile luate sa nu fi fost cele mai fericite. Dar atunci, in acel moment, asa s-a judecat.
Au aparut si articole mai ponderate, l-am citit astazi pe Daniel Daianu, care face si el un fel de filosofie. Acum dupa ce s-a trecut hopul, apare oricine si spune: de ce te-ai imprumutat, ca puteam sa facem nu stiu ce (cu acei bani din dobanzi). Dupa razboi, multi viteji se arata. Deci este o invitatie la o dezbatere mai linistita, mai putin emotionala, cu calcule, avem toate datele, le-am si publicat, si cu mai multa retinere in a da verdicte. Aceasta este dorinta pe care o reafirm in numele bancii nationale. Sa discutam despre aceste acorduri cu decenta necesara.
Iata ce scria Razvan Voican in Ziarul Financiar despre acordul cu FMI, intitulat: România a plătit deja dobânzi de 1,6 mld. € către FMI şi UE. Cât 320 km de autostradă:
“Când au anunţat contractarea pachetului de salvare în 2009, autorităţile au vorbit despre costuri avantajoase, însă datele făcute publice acum de BNR arată că banca centrală şi Ministerul Finanţelor au tras 17,9 mld. euro din împrumutul generic de 20 mld. euro, iar dobânzile şi comisioanele totalizează 2,74 mld. euro, adică peste 15% din suma împrumutată.
Cu banii daţi pe dobânzile de 1,6 mld. euro achitate până acum, statul ar fi putut finanţa construirea a 320 km de autostradă la un preţ mediu generos de 5 mil. euro pe kilometru, a 30 de spitale mari dotate la standarde de vârf sau a 4.500 de şcoli cu câte opt săli de clasă.
La finalul calendarului de rambursare a împrumutului către FMI, UE şi BM dobânzile totale plătite de România vor fi însumat peste 2,7 mld. euro. Tradus în kilometri de autostradă - unitate de măsură a incapacităţii dramatice a autorităţilor de a dezvolta infrastructura de transport - preţul ar acoperi construcţia a circa 450 de kilometri, adică suma necesară pentru toate proiectele aflate în prezent în lucru, dar care în ultimele luni au bătut pasul pe loc tocmai din cauza absenţei alocărilor de la buget.”
