Curtea Constitutionala aproba cresterea salariilor profesorilor cu 50%. Reprezentantii BNR se crucesc |
Autor: Bancherul.ro
2008-10-15 17:04 |
|
Inflaţia va sări la un nivel de două cifre, iar deficitul bugetar va ajunge la 7% din PIB în 2009, în urma deciziilor de miercuri ale Curţii Costituţionale privind majorarea salariilor profesorilor şi creşterea punctului de pensie, a spus pentru NewsIn un oficial din Banca Naţională a României.
"Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac", a fost reacţia oficialului menţionat, care a adăugat că deficitul bugetar al României nu va mai putea fi menţinut în acest an sub pragul de 3% din produsul intern brut (PIB), iar acest lucru ar putea atrage şi scăderea ratingului de ţară şi, implicit, diminuarea drastică a investiţiilor străine.
Mai mult, oficialul BNR atrage atenţia că presiunile pe cursul leu/euro vor spori foarte mult în urma majorării cheltuielilor salariale.
Banca centrală ţinteşte o inflaţie de 3,8%, plus sau minus un punct procentul, pentru sfârşitul acestui an, dar anticipează o inflaţie de 6,6%, în vreme ce pentru finalul lui 2009 ţinteşte o inflaţie de 3,5%, cu intervalul aferent de +/- 1 pp.
Marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara în faţa Parlamentului că bugetul României trebuie să aibă în perioada următoare deficite extrem de mici, pentru care este nevoie de o regândire a veniturilor şi cheltuielilor, iar politica monetară trebuie să rămână prudentă şi adecvată.
"Dacă problema nivelului de trai ar fi rezolvată prin decizii politice, toate ţările din lume ar fi bogate. Exact acolo unde nu a fost respectată legătura între salarii şi productivitate, ţările au intrat în declin agresiv", spunea Isărescu, dând exemplul Argentinei, care a intrat în colaps în 2001.
Potrivit analiştilor economici, majorările salariale ale bugetarilor din această toamnă ar putea costa bugetul României 10 miliarde euro.
Curtea Constitutuţională a decis, miercuri, că nu se încalcă legea fundamentală prin modificările privind legea Curţii de Conturi, mărirea salariilor cu 50% pentru profesori şi creşterea punctului de pensie pentru categoriile grele de muncă.
Sesizarea preşedintelui României privind legea Curţii de Conturi s-a discutat, miercuri, la Curtea Constituţională, alături de sesizarea Guvernului privind modificările prin care s-a mărit cu 50% şi respectiv 25% punctul de pensie la categoriile I şi, respectiv, II de muncă.
A treia sesizare dezbătută miercuri a fost contestaţia Guvernului împotriva Legii de majorare a salariilor profesorilor cu 50%.
La rândul său, primul ministrul Călin Popescu Tăriceanu a contestat la Curtea Constituţională legea de majorare a salariilor profesorilor, motivând că nu există sursă de finanţare pentru creşterea salariilor dascălilor cu 50%.
Premierul Tăriceanu a declarat că, în unanimitate, conducerea PNL a decis să nu susţină punerea în aplicare a măririi salariilor cadrelor didactice cu 50%, indiferent de costurile politice, precizând că are variante de a împiedica această majorare.
Tot Guvernul a sesizat CCR de modificările operate în 23 septembrie de deputaţi, prin care a fost mărit cu 50%, respectiv cu 25%, punctul de pensie la categoriile I şi II de muncă, măsură aplicabilă de la 1 ianuarie 2009.
"Acest document nu precizează sursele de finanţare şi contravine principiului constituţional privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, declara, pe 2 octombrie, şeful SGG, Gabriel Berca, raţiunea contestării legii la CCR.
Actul normativ adoptat de Parlament nu precizează sursele bugetare de finanţare, aşa cum prevede articolul 138 aliniatul 5 din Constituţie, potrivit căruia "nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare", a declarat Berca. El a explicat că proiectul de act normativ a fost avizat negativ de Consiliul Legislativ, iar Guvernul a dat de asemenea un punct de vedere negativ din acelaşi motiv: iniţiatorii nu au precizat sursa de finanţare.
Secretarul general al Guvernului a precizat că sumele necesare majorării punctului de pensie pentru categoriile I şi II de muncă, potrivit Legii adoptate de Parlament, ar presupune un efort bugetar de 2,75 de miliarde de lei anual. Mai mult, casele de pensii ar avea nevoie de 1,98 de milioane de lei în plus, anual, pentru activităţi precum tipărirea şi transmiterea deciziilor de majorare a pensiilor.
|
|
