In Romania functioneaza, de anul trecut, si un fond de salvare a bancilor (fond de restructurare), pe langa cel de garantare a depozitelor (FGDB), ale carui resurse urmeaza sa ajunga la 500 milioane lei pana in 2015, dupa cum a scris recent Bancherul.ro. Fondul de salvare este separat de Fondul de garantare a depozitelor si este, de asemenea, finantat ex-ante, din contributiile anuale ale bancilor. Stim ca Bancherul.ro e citit cu atentie la BNR, dar se pare ca domnul Lazea nu prea are timp sa rasfoiasca revista presei, ca sa nu spunem ca nu e pus la punct cu informatia despre care vorbeste aproape zi de zi pe la diverse conferinte.
Doar asa se explica faptul ca el este citat de presa spunand ca "se are in vedere crearea unui fond de rezolutie (salvare) a bancilor".
"Pe lângă Basel III, băncile mai sunt supuse şi efortului de a pune deoparte acest fond de rezoluţie sau de restructurare bancară. În afară de fondul de despăgubire a deponenţilor până la 100.000 euro se are în vedere crearea separată a unui fond de rezoluţie tot din contribuţii anuale ale băncilor, separate de primele, şi care să fie folosite în eventualitatea în care o bancă sau alta are dificultăţi şi trebuie restructurată. La noi în ţară se are în vedere ca Fondul de Garantare a Depozitelor să gestioneze ambele fonduri, atât fondul de rezoluţie cât şi fondul de garantare. În acest context vorbim de impunerea asupra băncilor din Europa a unei alte taxe noi, suplimentare, care să vină să se adauge la prevederile Basel III, la prevederile Fondului de rezoluţie şi apoi tot noi aşteptăm ca băncile să reînceapă creditarea cât mai repede şi eventual să fie şi motorul economiei, dacă se poate. Trebuie să ne gândim mai bine", a mai declarat Valentin Lazea, citat de Agerpres.
În ceea ce priveşte taxa pe tranzacţiile financiare, economistul-şef al băncii centrale a arătat că, în prezent, sunt 11 ţări europene din cele 27 care au spus că vor să aplice această taxă.
"Cele 11 ţări sunt cele din flancul sudic, unde au fost supărări mari asupra bancherilor, plus, deloc surprinzător, Germania, Austria, ţările finanţatoare, cele care au fost presupuse să ia bani de la contribuabili ca să acopere găurile. Este, practic, după părerea mea, un răspuns al politicului la o nemulţumire populară mai mult sau mai puţin justificată. Aşa cum a fost concepută această taxă, ea va avea efecte şi asupra terţilor neparticipanţi, cu alte cuvinte dacă una din părţile contractului prin care se vinde un instrument derivativ este situată într-o ţară din afara celor 11 care au agreat la taxă şi această tranzacţie va fi taxată. Chiar şi dacă ambele picioare ale tranzacţiei sunt în ţări din afara celor 11 tranzacţia va fi taxată", a spus Lazea.
Potrivit acestuia, vor suferi şi care nu au agreat să participe la acest mecanism.
"Important este că atât timp cât Statele Unite, Marea Britanie şi atâtea alte jurisdicţii importante au declarat că nu vor aplica această taxă ea va afecta numai cele 11 ţări europene care o vor aplica plus pe aceia care întâmplător se află la un capăt şi la altul a tranzacţiilor, chiar nefiind parte din cei 11. Contextul este foarte important. Vorbim de o perioadă în care băncile trebuie să facă eforturi deosebite financiare pentru a îşi creşte capitalul în raport cu reglementările Basel III", a explicat Lazea.
Acesta a precizat că băncile se află astăzi angrenate în acest efort de capitalizare cu bune rezultate şi se pare că vor încheia acest proces mai repede decât 2018 sau 2019.