Autoritatile romane au pregatit o ordonanta de urgenta privind infiintarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, condus de Mugur Isarescu si constituit din reprezentanti ai BNR, ASF si Ministerul de Finantate, mandatat cu coordonarea supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea acesteia în aplicare, conform avizului acordat de catre Banca Centrala Europeana (BCE) in 3 iunie 2013.

În prezent, în România, politica macroprudenţială la nivel naţional nu este reglementată în mod explicit în legislaţia internă, precizeaza BCE. Supravegherea sistemului financiar naţional este asigurată de BNR (pentru sectorul instituţiilor de credit) şi de Autoritatea de Supraveghere Financiară - ASF, (pentru sectorul pieţei de capital, al asigurărilor şi al pensiilor private). Legislaţia care guvernează activitatea celor două autorităţi naţionale de supraveghere cuprinde prevederi referitoare la misiunea acestora de menţinere a stabilităţii financiare la nivelul sectorului supravegheat respectiv. Competenţa exclusivă în domeniul menţinerii stabilităţii sistemului financiar în ansamblu nu este conferită unei autorităţi unice.  

La nivelul BNR a functionat, din 2007 si un Comitet Naţional pentru Stabilitate Financiară, din care faceau parte: Ministrul Finanţelor Publice, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi Directorul executiv al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.

Ultima data cand s-a intrunit acest comitet a fost insa in ianuarie 2012.

BCE mentioneaza ca obiectivul fundamental al noului Comitet este „de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând pe această cale o contribuţie sustenabilă a sectorului financiar la creşterea economică.
Totodată, Comitetul are următoarele atribuţii: (a) coordonarea gestiunii crizelor financiare; (b) monitorizarea implementării recomandărilor Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) şi a  măsurilor adoptate la nivel naţional ca urmare a avertismentelor CERS; (c) cooperarea şi schimbul de informaţii cu autorităţile de supraveghere microprudenţială, cu autorităţile relevante din alte state membre şi cu CERS.”
 
Comitetul este o entitate fără personalitate juridică înfiinţată ca o structură de cooperare interinstituţională. Acesta este constituit din reprezentanţi ai BNR, ai Autorităţii de Supraveghere financiară (ASF) şi ai Ministerului de Finanţe. Are următoarea structură: Consiliul general, un Comitet tehnic privind riscul sistemic, un Comitet tehnic privind gestiunea crizelor financiare şi Secretariatul, asigurat de BNR.

Guvernatorul BNR este preşedintele Comitetului, precum şi preşedintele Consiliului general, care mai include doi reprezentanţi ai conducerii executive a BNR, preşedintele ASF şi ministrul Finanţelor Publice. Directorul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar participă la reuniunile Consiliului general, fără drept de vot.

Ce face Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala

Atunci când, pe baza analizelor efectuate, este identificat un potenţial risc pentru stabilitatea financiară, Comitetul poate emite recomandări şi avertizări adresate autorităţilor naţionale de supraveghere microprudenţială, cu privire la direcţiile de acţiune care trebuie urmate, mentioneaza BCE. Acesta poate de asemenea emite recomandări adresate Guvernului în vederea iniţierii unor proiecte legislative în scopul menţinerii stabilităţii financiare. Preşedintele Comitetului prezintă Parlamentului României, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual al Comitetului.

Printre misiunile Comitetului se numără identificarea instituţiilor financiare relevante din punct de vedere sistemic şi orice alte atribuţii privind supravegherea macroprudenţială, astfel cum sunt prevăzute de legislaţia Uniunii Europene. Conform propunerii de directivă cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a societăților de investiții, statele membre trebuie să desemneze o autoritate publică responsabilă cu stabilirea nivelurilor rezervelor anticiclice pentru statul membru respectiv.

O astfel de autoritate desemnată poate fi însărcinată şi cu identificarea instituţiilor cu importanţă sistemică, stabilirea unei rezerve de risc sistemic sau luarea de măsuri specifice pentru a aborda preocupările de natura macroprudenţială. Aceste ultime atribuţii pot fi alocate şi unei autorităţi competente. BCE înţelege că ar putea fi nevoie ca proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie modificat cu ocazia intrării în vigoare a propunerilor de regulament şi de directivă pentru a stabili dacă acest Comitet este o autoritate desemnată şi pentru a reflecta atribuţiile prevăzute de acestea pentru autorităţile desemnate.

BNR, criticata pentru ca a cerut prea tarziu avizul BCE

La 3 mai 2013, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Băncii Naţionale a României (BNR) o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la un proiect de ordonanţă de urgenţă privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţiona.

BCE mentioneaza ca autoritatea care a transmis solicitarea de emitere a avizului, adica BNR, a cerut o procedură de urgenţă, din cauza termenului de 1 iulie 2013 pentru punerea în aplicare a Recomandării CERS/2011/3 a Comitetului European pentru Risc Sistemic privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale.
 
„BCE doreşte să atragă atenţia acestei autorităţi asupra celei de a doua teze a articolului 4 din Decizia 98/415/CE, conform căreia BCE trebuie consultată „în timp util” în cadrul procesului legislativ. Aceasta implică efectuarea consultării într-o etapă a procesului legislativ care să asigure BCE o perioadă de timp suficientă pentru examinarea cu atenţie a propunerilor legislative şi pentru adoptarea avizului său în versiunile lingvistice necesare şi care, de asemenea, să permită autorităţilor naţionale relevante să ia în considerare avizul BCE înainte de adoptarea prevederilor respective”, se arata in avizul BCE.

Se prevede in mod expres independenta BNR si a Comitetului, care „nu accepta instructiuni din partea niciunei autoritati”

BCE apreciază dispoziţiile proiectului de ordonanţă de urgenţă care prevăd în mod expres independenţa BNR în ceea ce priveşte deciziile de politică macroprudenţială şi independenţa instituţională a Comitetului, în conformitate cu articolul 130 din Tratat.

Conform articolului 2 alineatul (2) din proiectul de ordonanţă de urgenţă, Comitetul şi membrii Consiliului general nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii sau organism public ori privat.

Prezentul aviz nu aduce atingere concluziilor evaluării măsurilor aplicate ca urmare a recomandării sus-menţionate, evaluare pe care CERS o va efectua în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic.  

Ce este Comitetul European pentru Risc Sistemic

Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) este un organism independent al Uniunii Europene cu sediul în Frankfurt pe Main. CERS este responsabil cu supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar în vederea prevenirii sau reducerii riscurilor sistemice la nivelul Uniunii Europene. Legislaţia privind constituirea CERS a intrat în vigoare la data de 16 decembrie 2010.

Vezi in Fisiere Avizul BCE