Troica formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI exercită presiuni asupra bancilor grecesti pentru a-si vinde subsidiarele din Balcani, relateaza presa din Grecia, citand surse apropiate negocierilor. De asemenea, finantatorii externi ai Greciei solicita bancilor sa-si vanda imediat diviziile nebancare, dupa modelul altor mari banci salvate de stat, precum ING.

Directorul general adjunct pentru ajutor de stat al Comisiei Europene, Gert Jan Koopman, se află la Atena de mai multe zile şi se întâlneşte cu managerii băncilor elene privind planurile de afaceri pe care instituţiile de credit trebuie să le depună în cotextul recapitalizării.

Potrivit surselor citate de Kathimerini, Koopman a descris managerilor cadrul în care trebuie să se încadreze planurile de afaceri ale bancilor. Directoratul General pentru Concurenţă ar urma să trimită, săptămâna următoare, instrucţiuni scrise băncilor locale privind planurile de afaceri.

Oficiali bancari afirmă că instituţiile de credit vor fi nevoite să depună planurile până la sfârşitul lunii iunie. După consultări, planurile vor fi convenite până la mijlocul lunii iulie.

Unul dintre punctele dificile din negocieri rămâne soarta subsidiarelor şi băncilor afiliate din Balcani.

Troica vrea o reducere drastică a prezenţei băncilor elene în ţările din regiune. Creditorii Greciei consideră că prezenţa puternică în Balcani este un lux pe care băncile elene nu şi-l pot permite, ca urmare a situaţiei slabe a bazei de capital şi a presiunii uriaşe sub care se află din cauza recesiunii din Grecia.

Băncile afirmă că ar fi o greşeală strategică majoră să-şi vândă subsidiarelor din Europa de Sud-Est într-o perioadă dificilă. Ajustări şi posibil unele vânzări vor fi necesare, afirmă băncile, subliniind însă că păstrarea unei prezenţe în regiune este crucială pentru supravieţuirea lor în viitor, da şi pentru economia elenă în general.

Cele mai mari patru bănci din Grecia - National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank - trebuie recapitalizate după ce au înregistrat pierderi extrem de mari din participarea la un program de ştergere a datoriilor satatului elen. Fondurile pentru recapitalizare sunt asigurate statului elen din fondul pentru stabilitate al zonei euro.

Cele patru bănci cu importanţă sistemică au nevoie de 27,5 miliarde de euro, potrivit Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară. Astfel, Eurobank necesită fonduri de 5,84 miliarde de euro, NBG de 9,76 miliarde de euro, Piraeus Bank de 7,34 miliarde de euro, iar Alpha Bank de 4,57 miliarde de euro.

Alpha Bank, Piraeus Bank şi National Bank of Greece au anunţat că pot atrage din surse private capital reprezentând peste 10% din necesarul de recapitalizare, situaţie care le permite să-şi păsteze managementul privat, în timp ce statul va avea drepturi reduse de vot, chiar dacă va asigura restul necesarului de capital. Eurobank va fi recapitalizată integral de Fondul Elen de Stabilitate şi va intra sub controlul statului, însă banca are planuri pentru a reveni la un acţionariat privat cât mai repede posibil.