Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, si-a reafirmat vineri, la Sibiu, convingerea keynesiana privind interventionismul pe pietele libere. El a explicat ca actuala criza a demonstrat ca atunci cand sunt lasate libere, pietele se autoregleaza, dar cu costuri enorme si prin exportul problemelor.
"Sectorul privat se autoreglează. Păi criza asta ne-a arătat că ea a izbucnit nu din sectorul guvernamental, ci din sectorul privat, pentru că sectorul privat, mai ales sectorul financiar privat are această tendinţă de over shooting, creşte prea mult, (...) această paradigmă nu mai este adevărată, cel puţin eu nu mai cred în ea. Se poate autoregla şi se reglează sectorul privat singur, dar cu costuri enorme sau exportând probleme", a spus guvernatorul BNR.
Conform teoriei economistului britanic John Maynard Keynes, care a castigat popularitate dupa criza din 2008, guvernele si autoritatile de reglementare ar trebui sa adopte masuri fiscale si monetare in vederea temperarii efectelor adverse ale boom-urilor, crizelor si recesiunilor economice. Astfel, in perioadele de prosperitate economica trebuie reduse deficitele acumulate prin cresterea economisirii (surplus savings), cu care sa se poata ameliora socurile survenite in timpul unei crize, in timp ce in timp ce in vremuri de criza si recesiune, statul trebuie sa sustina economia printr-o politica fiscala expansiva si nu restrictiva.
Vedem insa ca aceste doua masuri merg doar mana in mana, cu alte cuvinte statul poate sa sustina sectorul economic in timpul crizei doar daca a aplicat, in vremuri de crestere economica, masuri de reducere a deficitelor, altfel este nevoit sa faca acest lucru in perioadele de recesiune, cu efecte mult mai dureroase, dupa cum o simtim chiar acum pe pielea noastra.
Aceleasi reguli trebuie aplicate si bancilor
Isarescu a precizat ca regulile fiscale ale Uniunii Europene nu au functionat inainte de criza, de aceea este nevoie de altele noi, in care sa fie incluse si bancile, astfel incat sa se intrerupa cercul vicios dintre state si banci.
"Arhitectura iniţială a uniunii monetare europene s-a dovedit a fi insuficientă. Nu au funcţionat (...) regulile fiscale, au fost încălcate chiar de ţările mari. Integrarea financiară s-a produs de facto, dar au rămas diferenţieri de la ţară la ţară, diferenţieri pe care băncile le-au speculat. Şi în consecinţă, pe acest fundal a apărut şi un necaz foarte proeminent în cazul Greciei, acum s-a conturat şi în cazul Italiei, Spaniei, o combinaţie negativă între bănci şi stat".
"E nevoie să se întrerupă această corelaţie, acest cerc vicios între bănci şi state, în primul rând prin întărirea pactului de stabilitate, de aceea a apărut şi austeritatea. Iar, pe de altă parte, prin aplicarea aceloraşi reguli şi în sistemul bancar", a spus Mugur Isărescu.