Consiliul Concurentei, condus de Bogdan Chiritoiu (foto), a inchis, fara niciun rezultat sau explicatii, dupa nu mai putin de 4 ani si jumatate, investigatia anuntata in 30 octombrie 2008 privind o posibila intelegere intre 3 banci acuzate de BNR ca s-au inteles sa practice dobanzi foarte mari, de pana la 99%, pe piata interbancara, pentru a masca esecul asa-zisului atac speculativ asupra leului.
Autoritatea de concurenta anunta, intr-un comunicat (vezi comunicatul in Fisiere), doar ca a inchis investigatia, fara sa ofere nicio explicatie sau sa mentioneze vreun amanunt cu privire la desfasurarea sau concluziile acesteia. In comunicat se arata ca „având în vedere importanţa pe care indicii de piaţă de monetară ROBID şi ROBOR o au la nivelul produselor financiare (depozite, credite), autoritatea de concurenţă acordă o atenţie deosebită mecanismului de stabilire a acestora, în sensul respectării regulilor de concurenţă”.
Ce pacat ca „atentia deosebita” manifestata de institutia noastra de concurenta are nevoie de aproape 5 ani pentru a ajunge la o concluzie care nici macar nu este facuta cunoscuta. Opinia publica are dreptul sa stie, cu siguranta, ce a investigat Consiliul Concurentei timp de 5 ani, ce s-a intamplat in acele momente de dupa criza cand dobanzile au explodat, cum s-au comportat, de fapt, bancherii, dincolo de acuzatiile BNR sau a ceea ce s-a speculat in presa.
Iar daca bancherii nu au stabilit nicio intelegere, atunci Consiliul Concurentei trebuie sa o spuna clar, pentru ca acestia sa poata fi absolviti de acuzatii, chiar daca inchiderea investigatiei inseamna implicit ca autoritatea nu a putut gasi vreo neregula care sa afecteze legea concurentei.
Lipsa de profesionalism si suspiciuni prvind independenta Consiliului Concurentei
Comunicand doar inchiderea investigatiei, fara nicio precizare, Consiliul Concurentei lasa cel putin impresia unei lipse de profesionalism, daca nu chiar a unei institutii deloc independenta, ci aservita unor anumite interese sau politicieni.
In continuarea comunicatului, „Consiliul Concurenţei atrage atenţia că schimburile de informaţii confidenţiale, de natură comercială, între concurenţi, pot constitui încălcări ale Legii Concurenţei.”
Mai mult, institutia reaminteste ca, „pe parcursul investigaţiei, autoritatea de concurenţă a aplicat două sancţiuni procedurale băncilor BRD şi Raiffeisen Bank (14 milioane lei) pentru refuzul de a se supune inspecţiei inopinate şi, respectiv pentru furnizarea de informaţii inexacte. Cele două bănci au contestat în instanţă amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei. În cazul Raiffeisen, Tribunalul Bucuresti, printr-o sentinţă irevocabilă, a constatat că banca nu a furnizat informaţiile solicitate şi a redus amenda de la 0,7% la 0,4% din cifra de afaceri a băncii. În cazul BRD, litigiul este pe rolul instanţelor. „
BNR a acuzat 3 banci ca s-au inteles pentru a practica dobanzi mari
In 21 octombrie 2008, dupa deprecierea abrupta a cursului, ca efect a ceea ce BNR a numit un atac speculativ asupra leului, Mugur Isarescu a chemat ziaristii pentru a acuza trei banci pentru ca practicau dobanzi pe piata interbancara de pana la 99%, sugerand ca a existat o intelegere intre trezorierii acestora. Seful supravegherii BNR, Nicolae Cinteza, a fost citat de presa ca a identificat un e-mail trimis de trezorierul unei banci unor colegi pe care-i indemna sa creasca dobanzile, o actiune catalogata drept grava, ce trebuie pedepsita.
De altfel, cei doi reprezentanti ai BNR i-au criticat dur pe trezorierii bancilor, pe care i-a acuzat ca prin practicarea unor dobanzi mult mai mari decat celelalte 7 banci care stabileau nivelul indicilor ROBID si ROBOR, precum si prin declaratiile publice, vor sa induca ideea unei crize de lichiditati pe piata, pentru a-si acoperi esecul in atacul speculativ asupra leului, desi aveau acces la imprumuturi de urgenta de la BNR (facilitatea Lombard), la dobanda de politica monetara, de 14,25%.
Trezorierii bancilor au fost amenintati de reprezentantii BNR ca vor fi pedepsiti, ceea ce s-a si intamplat ulterior. Florin Citu, trezorierul-sef al ING, a primit interdictie de a mai face declaratii publice iar ulterior a parasit cu scandal banca, in timp ce Bogdan Mihoc de la UniCredit si Lucian Isar de la Bancpost si-au pierdut functiile la scurt timp de la declansarea scandalului.
ING Bank a emis atunci un comunicat in care respingea acuzatiile privind participarea la o presupusa intelegere intre mai multe institutii financiare care sa distorsioneze dobanzile pe piata romaneasca. Asa-zisa intelegere la care se face referire este, de fapt, un schimb de mesaje intre cativa membri ai Asociatiei Dealerilor din Romania, care nu are nici o legatura cu participarea bancilor din care provin acesti dealeri, a precizat banca.
La finalul aceleiasi luni, Consiliul Concurentei s-a autosesizat si a declarat din oficiu o investigatie pentru a stabili daca a existat o intelegere intre banci privind practicarea unor dobanzi ridicate, ancheta incheiata abia acum, fara niciun rezultat.
